Cum s-ar fi putut infecta cu coronavirus românul de pe nava Diamond Princess
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Aceleași măsuri s-au luat și în cazul altor 43 de persoane de pe vas care au primit ieri diagnosticul.
Bărbatul, în vârstă de 41 de an, de loc din județul Argeș, lucra în restaurantul navei, alături de soţia lui. Femeia a rămas în continuare pe pachebot.
În țară, autoritățile au intrat în alertă, mai ales că pe navă mai sunt încă 16 români.
Informația privind infectarea cetățeanului român a fost confirmată de Ministerul nostru de Externe, care a fost anunțat de autoritățile japoneze.
Prefectul de Argeș, Emanuel Soare: „Persoana este, într-adevăr, din județul Argeș. Până nu se va încheia, până nu se va vindeca, sperăm în acest sens, cetăteanul nu va fi adus în România”.
Românul face parte din echipajul navei și lucra în restaurant, cel mai probabil ca ospătar. Riscul să se îmbolnăvească era foarte mare, deoarece a fost printre cei care au intrat în contact cu mulți pasageri, în ciuda măsurilor de precauție.
Cheryl Molesky, pasageră: „Angajațîi poartă mască și mănuși atunci când ne aduc mâncarea, iar noi ne spălăm pe mâini înainte să mâncăm, ca să eliminăm eventualii germeni”.
Ambasada noastră în Japonia a transmis că ține legătură cu pacientul, dar și cu ceilalți 16 români de pe nava de croazieră. Pentru oamenii aflați în carantină la bord timpul trece extrem de greu. Printre ei sunt mulți copii, iar părinții încearcă să îi ferească de pericole.
Localnicii oferă pentru cei izolați spectacole cu sky-jeturile în jurul navei, în speranța că vor mai sparge monotonia. Totuși, există voci care susțin că oamenii de pe navă ar trebui aduși la mal, deoarce nava ar deveni un mediu propice pentru răspândirea infecției.
Vasul de lux Diamond Princess a fost plasat în carantină pe dată de 4 februarie, în portul Yokohama din Japonia. Peste 3.700 de persoane se aflau la bord, pasageri și membri ai echipajului.
Configurația unei nave de croazieră
Turiștii de la bord au voie pe vas de la un anumit nivel în sus. Practic, acestea sunt etajele cu toate spațiile publice dedicate pasagerilor: recepție, restaurante, baruri. De la acel etaj în jos este spațiul destinate exclusiv membrilor echipajului. Aici dorm, mănâncă, își petrec timpul liber angajații de pe navă. Tocmai de aceea, riscul de îmbolnăvire în cazul lor a fost și rămâne în continuare foarte mare. Pentru că în timp ce turiștii au fost izolați în cabine, cei peste 1.000 de membri ai echipajului au fost nevoiți să muncească în continuare mai mult decât în mod normal. În acest fel au intrat foarte ușor în contact cu persoane potențial infectate peste tot pe navă.
O altă navă de croazieră, în voiaj forțat pe mare, timp de două săptămâni
O altă navă de croazieră s-a aflat aproape două săptămâni în voiaj forțat pe mare. Vasul, cu peste 2.200 de oameni la bord, a primit permisiunea să ancoreze într-un port din Cambodgia după ce alte cinci porturi asiatice nu i-au dat voie să acosteze, de teamă că pasagerii să nu răspândească virusul. Autoritătile au testat 20 de persoane și, pentru că nimeni nu manifestă simptomele infecției cu noul coronavirus, pasagerii au fost lăsati să debarce. Vor pleca spre tzările de origine pe cheltuiala companiei care deține nava. Printre ei sunt și români - 9 pasageri și 8 membri ai echipajului.
Nicio persoană infectată cu coronavirus, în România
De la începutul epidemiei, în România au fost mai multe persoane suspectate de infectare cu coronavirus. Cel mai recent caz este al unui asistent medical care a îngrijit pacienți infectați cu coronavirus în Germania și care a revenit acasă zilele trecute. Testele care i s-au făcut la Institutul Matei Balș din Capitală au arătat însă că bărbatul are o răceală. În țară nu avem așadar pacienți infectați cu temutul virus, spun oficialii.
Între timp, Guvernul de la București se pregătește să facă achiziții de urgență - de la dezinfectanți, filtre, tărgi speciale, până la aparate de suport respirator. Iar rețeaua de centre de diagnosticare este extinsă.
Victor Costache, ministrul propus al Sănătății: „Primele zece cazuri vor fi tratate la Matei Balș, urmând ca apoi să fie utilizate și celelalte spitale de boli infecțioase din țară - Iași, Timișoara, Cluj”.
În plus, autoritățile vor echipa aeroporturile cu scanere termice speciale, pentru care vor cheltui cinci milioane de lei.
La Otopeni vor fi instalate cele mai multe scanere termice - cinci dintr-un total de 35. Așadar, restul aeroporturilor internaționale vor fi dotate cu câte două astfel de aparate care ajută la depistarea călătorilor suspectați că ar fi infectați cu periculosul virus.
Orice persoană care vine dintr-o zona de focar va intra în carantină pentru 14 zile, spun reprezentanții Ministerului Sănătății, timp în care i se vor face teste.