România și restul statelor membre ignoră marea cerință a Ursulei von der Leyen. Șefa UE, lăsată aproape fără putere

În prezent, ţările au propus 16 bărbaţi pentru posturile din următorul colegiu de comisari condus de von der Leyen, iar România a înclinat joi şi mai mult balanţa, relatează POLITICO.

Prin comparaţie, sunt propuse doar cinci femei (inclusiv von der Leyen însăşi) - sau şase dacă o includem pe Teresa Ribera, alegerea aşteptată a Spaniei, care încă nu a fost nominalizată oficial.

Două mişcări de joi au înclinat şi mai mult balanţa: România a confirmat că îl va nominaliza pe Victor Negrescu, iar Luxemburgul l-a propus pe Christophe Hansen pentru rolul cel mai important de la Bruxelles.

Dacă Danemarca şi Italia vor urma exemplul şi vor numi tot bărbaţi, după cum sunt aşteptările, ar însemna probabil ca două treimi din cei 27 de comisari ai UE să fie bărbaţi.

Citește și

Ciolacu se întâlneşte joi cu Ursula von der Leyen. Vor discuta despre portofoliul de comisar european din partea României

Liderii ţărilor UE au respins cererea lui von der Leyen ca ea să fie cea care va face o alegere, punând-o în schimb în faţa faptului împlinit şi lăsând-o pe şefa Comisiei aproape fără putere.

Premierul irlandez Simon Harris i-a reamintit lui von der Leyen că, în conformitate cu tratatele UE, acestea sunt obligate doar să propună un singur nume Bruxelles-ului.

Singura pârghie reală pe care von der Leyen o poate folosi ca răspuns este portofoliul pe care îl va aloca fiecărei ţări membre. Dar deja sunt prea mulţi bărbaţi pentru ca toţi să primească portofolii slabe, comentează POLITICO, citată de News.ro.

Totuşi, echilibrul de gen s-ar putea schimba. Întregul colegiu de comisari, format din 27 de persoane, trebuie să fie aprobat printr-un singur vot de către Parlamentul European, după ce toţi comisarii, cu excepţia lui von der Leyen, vor fi supuşi unei audieri din partea deputaţilor europeni în această toamnă, ceea ce ridică perspectiva ca unii candidaţi bărbaţi să fie respinşi.

Oficialii UE speră ca noua Comisie să poată fi funcţională până în noiembrie.

Deşi Comisia însăşi a refuzat să comenteze în ultimele trei săptămâni, personalităţi din afara executivului de la Bruxelles pun acum în mod public sub semnul întrebării tendinţa de nominalizare a bărbaţilor.

Lina Gálvez, europarlamentar spaniol care prezidează Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen, a declarat pentru POLITICO: „Cred că aceasta este o veste foarte proastă şi cred că statele membre ar trebui să facă ceea ce le-a cerut Ursula von der Leyen, şi anume să dea două nume”.

Regulamentul intern al Parlamentului prevede în mod specific că deputaţii europeni ar trebui să acorde o atenţie „deosebită” echilibrului de gen atunci când vine vorba de evaluarea candidaţilor la funcţia de comisar în cadrul viitoarelor audieri din această toamnă. Asta înseamnă că Parlamentul va începe să respingă candidaţii bărbaţi pentru a echilibra situaţia? Este „foarte dificil”, a spus Gálvez, solicitând în schimb mai multă presiune din partea Comisiei, Parlamentului şi societăţii civile asupra guvernelor naţionale.

„Candidaţii bărbaţi «slabi» vor avea dificultăţi în Parlamentul European şi mulţi vor fi probabil respinşi” pentru a obţine un loc într-un colegiu al Comisiei echilibrat din punct de vedere al genului, precizce eurodeputatul socialist austriac Andreas Schieder.

Cu toate acestea, Parlamentul şi-a ignorat propriile reguli privind echilibrul de gen atunci când a repartizat posturile de conducere în comisii după alegerile de la începutul acestei veri.

Ministrul german pentru Europa, Anna Lührmann, un politician ecologist, a tras şi ea un semnal de alarmă, cerându-i lui von der Leyen să fie dură. „Noua Comisie nu trebuie să devină un comitet al bărbaţilor”, a declarat ea pentru POLITICO.

„Reprezentarea egală a femeilor şi bărbaţilor este în concordanţă cu vremurile. Von der Leyen trebuie să susţină acest lucru acum!”, a subliniat ea.

Jéromine Andolfatto, ofiţer pentru politici şi campanii în cadrul Lobby-ului European al Femeilor, a declarat că lipsa nominalizărilor feminine nu este în concordanţă cu angajamentele legale ale UE privind egalitatea de gen. „Dacă nu ai un Colegiu de comisari care să fie reprezentativ pentru societate, cum te poţi asigura că ai o elaborare reprezentativă a politicilor?” se întreabă Andolfatto.