România și alte state din UE vor modificarea legii CO2, convenită anul trecut de Comisie și de Parlamentul European

De această dată, tensiunile sunt generate de răzgândirea Germaniei cu privire la sfârșitul motorului cu combustie internă, în 2035. Presat de ponderea imensă a industriei auto în economia țării, aflată oricum în suferință, Berlinul, dar și alte state, inclusiv România, vor modificarea legii CO2, convenită anul trecut de Comisie și de Parlamentul European.

Legea CO2, suspendată la începutul lunii martie

Dincolo de războiul din Ucraina, imigrație și competitivitatea Uniunii în fața Americii și a Chinei, subiectul ce riscă să dinamiteze reuniunea UE este viitorul industriei auto și al energiei nucleare. Parisul și Berlinul sunt în dezacord fățiș.

Legea CO2, principalul instrument al UE pentru a accelera trecerea Europei la vehiculele electrice, a fost suspendată la începutul acestei luni, după opoziţia Germaniei. Situația economică a țării, care anticipează al doilea trimestru de scădere economică, a jucat un factor decisiv.

Fără Germania este acum imposibil să se obțină un vot al Consiliului cu majoritate calificată asupra textului, în timp ce alte state membre, Italia și Polonia, în special, s-au opus încă de la început.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Este o poziție clară a Europei cu privire la prevederea potrivit căreia, și după 2035, mașinile care folosesc exclusiv combustibili sintetici, încă vor putea obține permis de a circula. Acum trebuie doar să implementăm, în mod pragmatic, această promisiune, făcută deja de Comisia Europeană. Dacă am înțeles corect, discuțiile dintre comisarul și ministrul german de Resort, totul e pe traiectoria cea bună”.

Ce dorește Berlinul

Berlinul dorește ca, după 2035, să fie permisă utilizarea așa numitului combustibil sintetic, neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Acest tip de carburant, numit sintetic, este identic cu cel produs prin rafinare din petrol, dar folosește un proces de producție cu bilanț de carbon neutru. Altfel spus, acest lucru ar însemna menținerea motoarelor termice, iar Germania nu este o voce izolată în acest dosar. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, care susține puternic constructorul Ferrari, consideră că sfârșitul planificat al motorului cu combustie până în 2035, este „prea ideologic”. În sens mai larg, ea spune că tranziția ecologică reprezintă un risc de dezindustrializare pentru țara sa.

Giorgia Meloni, premierul Italiei: „Nu credem că Uniunea este îndreptățită să decidă care sunt tehnologiile prin care atingem obiectivele tranziției verzi”.

În plus, miniştrii Transporturilor din Republica Cehă, Germania, Italia, Polonia, România, Ungaria şi Slovacia s-au întâlnit pentru a discuta schimbarea planurilor Uniunii Europene.

Pentru România, tema este una de mare interes, dată fiind dependența ridicată a economiei de industria auto, prin cele două uzine de la Mioveni și Craiova, dar și prin miile de firme care furnizează servicii și componente industriei auto.

Este, însă, de așteptat ca Franța și alte state să fie inflexibile.

Xavier Bettel, premierul Luxemburgului: „Avem o agendă a summit-ului, care nu este concert cu bucăți muzicale la cerere. Nici motoarele cu combustie, nici energia nucleară nu sunt pe agendă, și ar trebui să menținem deciziile deja luate”.