Reușită istorică a Indiei. Sonda spațială Chandrayaan-3 a aselenizat în apropiere de polul sud al Lunii. VIDEO

India devine astfel cea de-a patra ţară care reuşeşte o aselenizare controlată, alăturându-se clubului select al puterilor spaţiale SUA, Rusia şi China, potrivit Agerpres.

De asemenea, India a devenit prima ţară care aselenizează în apropiere de polul sud al Lunii, puţin explorat.

Acesta a fost cea de-a doua tentativă a Indiei de a aseleniza în mod controlat şi vine la doar câteva zile de la eşecul misiunii Luna-25 a Rusiei.

Misiunea Chandrayaan-3, care înseamnă "vehicul lunar" în sanscrită, a aselenizat în jurul orei 12:30 GMT în apropierea Polului Sud al Lunii, o regiune puţin explorată.

În 2019, misiunea Chandrayaan-2 a ISRO a desfăşurat cu succes un modul de aselenizare, însă sonda sa s-a prăbuşit cu puţin timp înainte de a ajunge pe Lună.

Dezvoltată de Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO), misiunea Chandrayaan-3 include un modul de aselenizare numit Vikram, care înseamnă "curaj/valoare" în sanscrită, şi un robot mobil, numit Pragyan ("înţelepciune", în sanscrită) pentru a explora suprafaţa Lunii.

Sonda indiană a trebuit să facă cinci sau şase orbite eliptice în jurul Pământului pentru a câştiga viteză, înainte de a fi trimisă pe o traiectorie selenară cu durata de o lună.

Vikram s-a detaşat de modulul său de propulsie săptămâna trecută şi a transmis imagini cu suprafaţa Lunii după ce a intrat pe orbita lunară, la 5 august.

După aselenizare, robotul mobil, alimentat cu energie solară, va explora suprafaţa Lunii şi va transmite date înapoi pe Pământ timp de două săptămâni.

În cele două săptămâni, Chandrayaan-3 va derula o serie de experimente, inclusiv o spectrometrie pentru analizarea compoziţiei minerale a suprafeţei Lunii.

"Aselenizarea la Polul Sud (al Lunii) va permite de fapt Indiei să exploreze pentru a afla dacă există apă îngheţată pe Lună. Iar acest lucru este foarte important pentru datele cumulate şi pentru ştiinţa referitoare la geologia Lunii" a declarat Carla Filotico de la compania de consultanţă SpaceTec Partners, citată de Reuters.

Programul aerospaţial indian beneficiază de un buget relativ modest, dar care a crescut semnificativ de la prima tentativă de orbitare a Lunii, în 2008.

Această misiune indiană, cu un cost de 74,6 milioane de dolari (66,5 milioane de euro), potrivit media, mult mai mic în comparaţie cu cel al misiunilor altor ţări, este o mărturie a unei inginerii spaţiale frugale.

Înainte de aselenizare, starea de spirit era caracterizată de optimism la centrul de comandă al misiunii de la periferia Bengaluru, în timp ce reprezentanţi ISRO şi oameni de ştiinţă priveau concentraţi la monitorizare, monitorizând sonda de aselenizare.

Momentul a fost aşteptat cu nerăbdare în toată ţara. Au fost rostite rugăciuni în lăcaşurile de cult, iar şcolarii au fluturat tricolorul indian în timp ce aşteptau să urmărească în direct aselenizarea.

Premierul Narendra Modi a urmărit aselenizarea din Africa de Sud, unde participă la summitul BRICS.

"Este o zi istorică pentru sectorul spaţial indian", a scris premierul indian Narendra Modi pe reţeaua socială X (fostă Twitter).

Terenul accidentat face dificilă aselenizarea la Polul Sud al Lunii. Gheaţa din regiune ar putea furniza combustibil, oxigen şi apă potabilă pentru misiuni viitoare cu echipaj uman pe Lună.

Aselenizarea reuşită propulsează India în rândul puterilor spaţiale, în condiţiile în care Guvernul premierului Narendra Modi caută să stimuleze investiţiile în lansări spaţiale private şi afaceri conexe bazate pe sateliţi.

Rusia trebuie să își mențină interesul pentru exploatarea Lunii, mai afirmă șeful Roskosmos, transmite Reuters.

Nava spaţială a Rusiei Luna-25 a scăpat de sub control şi s-a prăbuşit pe Lună, sâmbătă, după o problemă apărută în timp ce se pregătea pe orbită, înainte de aselenizare, subliniind declinul post-sovietic al unui program spaţial odinioară puternic.

Şeful Roskosmos, Iuri Borisov, s-a afișat dezamăgit în timpul unui interviu acordat postului de televiziune de stat Rusia-24. El a afirmat că este în interesul naţional vital al Rusiei să rămână angajată în explorarea lunară.

„Nu este vorba doar de prestigiul ţării şi de realizarea unor obiective geopolitice. Este vorba despre asigurarea capacităţilor defensive şi atingerea suveranităţii tehnologice", a spus el după misiunea eşuată.

„Astăzi are şi o valoare practică pentru că, desigur, a început cursa pentru dezvoltarea resurselor naturale ale Lunii. Şi în viitor, Luna va deveni o platformă pentru explorarea spaţiului adânc, o platformă ideală", a afirmat acesta.

Cursa de explorare şi exploatare a resurselor Lunii a început, a declarat, luni, şeful agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, Iuri Borisov.