O țară europeană critică declaraţiile lui Macron despre intervenţia în Ucraina. „Nu înţeleg rostul acestor declaraţii”

„Nu judec un preşedinte al unei ţări prietene precum Franţa, dar nu înţeleg rostul şi utilitatea acestor declaraţii, care cresc în mod obiectiv tensiunea'', a apreciat ministrul Italian într-un interviu publicat sâmbătă de ziarul Corriere della Sera, citat de EFE. De asemenea, Crosetto a reafirmat că poziţia Italiei nu se schimbă şi că, deşi a susţinut întotdeauna nevoia de a ajuta Ucraina, "a fost exclusă intervenţia directă a armatei italiene în conflict". „Ucraina trebuie ajutată să evite extinderea conflictului, dar trebuie căutate toate formele de dialog, începând prin a ţese pânza diplomaţiei. Pentru că, dacă ar izbucni un conflict, Italia ar avea multe de pierdut'', a declarat Crosetto. El a amintit, de asemenea, că în Italia există "o interdicţie explicită a intervenţiilor militare directe, în afara celor prevăzute de legi şi Constituţie" şi "intervenţiile armate pot fi efectuate numai prin mandat internaţional, de exemplu pentru punerea în aplicare a unei rezoluţii ONU''. „Toate ţările pot face ceva mai mult în ceea ce priveşte ajutorul, dar mai presus de toate trebuie să credem şi să insistăm asupra diplomaţiei. Nu trebuie să lăsăm nicio piatră neîntoarsă pentru a ajunge la un armistiţiu: chiar şi o zi fără bombe este un rezultat bun, pentru că se poate transforma în două, trei, patru...'', a adăugat el. În ceea ce priveşte situaţia din Israel şi războiul din Gaza, ministrul italian a declarat: "Mi-aş dori ca toată mobilizarea pe care o văd în favoarea Palestinei să existe şi faţă de Ucraina. Sunt în regulă aceste manifestaţii mari care cheamă la pace, fără a recurge totuşi la violenţe, pe care, din păcate, le-am văzut în ultimele zile mai ales în universităţi. Dar mi-ar plăcea să-i văd (protestând) şi faţă de toate decesele din rândul civililor ucraineni''. 

Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să "ne punem problema" dacă Moscova "va reuşi să străpungă linia frontului".

"Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană - ceea ce nu este cazul astăzi - ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea", a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

"A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani", în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Citește și

Zelenski: Ucraina se confruntă cu o nouă etapă a războiului, ocupanţii se pregătesc pentru o ofensivă

Şeful statului francez a provocat o controversă la sfârşitul lunii februarie, afirmând că trimiterea de trupe occidentale pe pământul ucrainean nu trebuie "exclusă" în viitor. El a explicat că doreşte să restabilească "ambiguitatea strategică" în răspunsul european la invazia rusă a Ucrainei.

Majoritatea ţărilor europene, precum şi Statele Unite, s-au distanţat în mod clar de remarcile sale, chiar dacă de atunci unele au făcut un pas în această direcţie, potrivit AFP.

"Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic", a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin. "Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul", a continuat el.

"Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate (va mai exista) pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate (vor mai avea) europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic", a insistat Macron.