”Râurile zburătoare”. Fenomenul meteorologic extrem care pune în pericol sute de milioane de oameni

Ploile abundente și inundațiile au afectat mai multe părți ale Indiei în ultimele săptămâni, ucigând zeci de oameni și strămutând mii de alte persoane, scrie BBC.

Inundațiile nu sunt neobișnuite în India – sau în Asia de Sud – în această perioadă a anului, când regiunea primește cea mai mare parte a precipitațiilor de peste an. Dar schimbările climatice au făcut ploile musonice mai neregulate, cu precipitații masive într-un interval scurt de timp, urmate de perioade prelungite de uscăciune.

Acum, oamenii de știință spun că un tip de furtună, cunoscut sub numele de râu atmosferic, înrăutățește lucrurile, cu o creștere semnificativă a umidității din cauza încălzirii globale.

Cunoscute și sub denumirea de „râuri zburătoare”, aceste furtuni sunt panglici uriașe, invizibile, de vapori de apă care se nasc în oceanele calde pe măsură ce apa de mare se evaporă.

Vaporii de apă formează o bandă sau o coloană în partea inferioară a atmosferei care se deplasează de la tropice la latitudinile mai reci și coboară sub formă de ploaie sau zăpadă, suficient de devastatoare pentru a provoca inundații sau avalanșe mortale.

Aceste „râuri de pe cer” transportă aproximativ 90% din totalul vaporilor de apă care se mișcă de-a lungul latitudinilor medii ale Pământului și, în medie, au debitul obișnuit de aproximativ dublu față de Amazon, cel mai mare râu din lume după volumul de descărcare de apă.

Pe măsură ce Pământul se încălzește mai repede, oamenii de știință spun că aceste râuri atmosferice au devenit mai lungi, mai largi și mai intense, punând sute de milioane de oameni din întreaga lume în pericol de inundații.

În India, meteorologii spun că încălzirea Oceanului Indian a creat „râuri zburătoare” care influențează ploile musonice între lunile iunie și septembrie.

Un studiu publicat în revista științifică Nature în 2023 a arătat că un total de 574 de râuri atmosferice au lovit India în în sezonul musonic între 1951 și 2020, frecvența unor astfel de evenimente meteorologice extreme crescând în timp.

„În ultimele două decenii, aproape 80% dintre cele mai severe râuri atmosferice au provocat inundații în India”, se arată în lucrarea din Nature.

O echipă de oameni de știință de la Institutul Indian de Tehnologie (IIT) și de la Universitatea din California, care au fost implicați în studiu, a mai descoperit că 7 dintre cele mai grave 10 inundații din India din sezoanele musonice dintre 1985 și 2020 au fost asociate cu râurile atmosferice.

Studiul spune că evaporarea apei din Oceanul Indian a crescut semnificativ în ultimele decenii, iar frecvența râurilor atmosferice și a inundațiilor cauzate de acestea a crescut recent, pe măsură ce clima s-a încălzit.

„Există o creștere a variabilității mai multe fluctuații a umidității transportate către subcontinentul indian în timpul sezonului musonului”, a declarat pentru BBC dr. Roxy Matthew Koll, de la Institutul Indian de Meteorologie Tropicală.

”Râurile zburătoare” ajung la 5.000 de km lungime și sunt invizibile cu ochiul liber

„Ca urmare, există perioade scurte când toată umezeala din mările calde este aruncată de râurile atmosferice în câteva ore, până la câteva zile. Acest lucru a dus la creșterea frecvenței alunecărilor de teren și a inundațiilor fulgerătoare în toată țara”.

Un râu atmosferic mediu are aproximativ 2.000 km lungime, 500 km lățime și aproape 3 km adâncime - deși acum devin din ce în ce mai largi și mai lungi, cu unele de peste 5.000 km lungime.

Și totuși, ele sunt invizibile pentru ochiul uman.

„Pot fi văzute cu frecvențe în infraroșu și cu microunde”, spune Brian Kahn, cercetător în atmosferă la Laboratorul de propulsie cu reacție al NASA.

„De aceea, observațiile prin satelit pot fi atât de utile pentru observarea vaporilor de apă și a râurilor atmosferice din întreaga lume”, a adăugat Kahn.

Există și alte sisteme meteorologice, cum ar fi perturbațiile din vest, musonul și ciclonii, care pot provoca și inundații. Dar studiile globale au arătat că vaporii de apă atmosferici au crescut cu până la 20% din anii 1960.

Oamenii de știință au asociat râurile atmosferice cu până la 56% din precipitațiile extreme (ploi și ninsori) în Asia de Sud, deși există studii limitate asupra regiunii.

În Asia de Sud-Est vecină, au existat studii mai detaliate privind legăturile dintre râurile atmosferice și ploile abundente legate de muson.

”Râurile zburătoare” încep să lovească în toată lumea

Un studiu din 2021, publicat de Uniunea Geofizică Americană, a constatat că până la 80% din evenimentele de precipitații abundente din estul Chinei, Coreea și vestul Japoniei în timpul sezonului musonilor timpurii (martie și aprilie) sunt asociate cu râurile atmosferice.

„În Asia de Est a existat o creștere semnificativă a frecvenței râurilor atmosferice începând cu 1940”, spune Sara M Vallejo-Bernal, cercetător la Universitatea din Potsdam din Germania, care a condus un studiu separat.

„Am descoperit că de atunci au devenit mai intense în Madagascar, Australia și Japonia”.

Meteorologii din alte regiuni au reușit să facă legătura între câteva inundații majore recente și râurile atmosferice.

În aprilie 2023, Irakul, Iranul, Kuweit și Iordania au fost lovite de inundații catastrofale după tunete intense, furtuni cu grindină și precipitații excepționale. Meteorologii au descoperit ulterior că cerul din regiune transporta o cantitate record de umiditate, depășind un eveniment similar din 2005.

Două luni mai târziu, Chile a fost lovită de 500 mm de ploaie în doar trei zile - cerul a aruncat atât de multă apă încât a topit și zăpada în unele părți ale muntelui Anzi, declanșând inundații masive care au distrus drumuri, poduri și surse de apă.

Cu un an mai devreme, părți din Australia au fost lovite de ceea ce politicienii au numit o „bombă de ploaie”, cu peste 20 de persoane ucise și mii de evacuate.

”Râurile din cer” încep să fie clasificate precum uraganele

Având în vedere riscurile de inundații catastrofale și alunecări de teren pe care le pot declanșa, râurile atmosferice au fost clasificate în cinci tipuri în funcție de dimensiunea și puterea lor - la fel ca uraganele.

Nu toate sunt totuși dăunătoare, mai ales dacă sunt de intensitate scăzută. Unele pot fi benefice dacă aterizează în locuri care au suferit de secete prelungite.

Dar fenomenul este un memento important al unei atmosfere care se încălzește rapid, care reține mult mai multă umiditate decât în trecut.

În acest moment, furtuna este relativ substudiată în Asia de Sud, în comparație cu alte evenimente meteorologice precum perturbațiile vestice sau ciclonii indieni, care sunt celelalte cauze majore ale inundațiilor și alunecărilor de teren.

„Eforturile de colaborare eficiente între meteorologi, hidrologi și oameni de știință climatic sunt în prezent provocatoare, deoarece conceptul este nou în această regiune și dificil de introdus”, a declarat Rosa V Lyngwa, cercetător la IIT Indore.

Dar, pe măsură ce ploile abundente continuă să lovească părți din India, a devenit mai important să studiem această furtună și potențialul ei impact devastator, adaugă ea.