Putin, despre regiunile separatiste din Ucraina: Ce se întâmplă în Donbas este un genocid

Un cotidian britanic a dat chiar şi ora la care ar începe atacul: 3 dimineaţa. Oficialii ruşi au luat în râs aceste avertismente.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin chiar le-a sugerat ucrainenilor să-şi pună alarma ca să fie pregătiţi.

Cu toate astea, dinspre Rusia a venit, marți, primul semn că situaţia e pe cale să se dezamorseze. Ministerul apărării de la Moscova a anunţat că a început retragerea unor trupe în propriile baze.

Iar preşedintele Vladimir Putin i-a spus cancelarului german Olaf Scholz că Rusia nu vrea război în Europa, ci doreşte continuarea dialogului.

Putin: „Vrem să evităm asta, vrem să negociem”

Vladimir Putin l-a primit pe cancelarul german la aceeași masă lungă de șase metri, la care a stat și președintele francez Macron, în urmă cu câteva zile. După trei ore de discuții în spatele ușilor închise, liderul de la Kremlin a spus clar că nu dorește un conflict armat.

Vladimir Putin: „Nu vrem război. Vrem să negociem, vrem să evităm asta, de aceea am cerut garanții pentru securitatea noastră. Suntem gata să continuăm dialogul”.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Auzim acum că unele trupe (rusești, n.red) sunt retrase și ăsta este un semn bun în orice caz, sperăm să mai urmeze și altele”.

Într-adevăr, ministrul Apărării de la Moscova a anunțat că o parte din exercițiile militare de la granițele Ucrainei s-au încheiat, iar soldații ruși se întorc în bazele lor.

Igor Konashenkov, purtător de cuvânt al Ministrului Apărării din Rusia: „Unitatile din districtele de sud si vest si-au incheiat misiunile si au inceput deja sa incarce echipamentele pe calea ferata. Se intorc in garnizoane începand de astazi. Alte unitati vor pleca separat in coloane militare”.

Biden: „O invazie este, în continuare, o posibilitate reală”

Numai că, în ultimele ore, americanii au semnalizat noi mișcări de trupe rusești și echipamente de la sisteme balistice cu rază scurtă de acțiune, tancuri și elicoptere tot mai aproape de granița cu Ucraina și pana la submarine ori nave militare în Marea Neagră.

Joe Biden, preşedintele SUA: „Nu putem confirma că unităţile militare ruseşti se îndreaptă către bazele lor. Analiştii noştri indică faptul că trupele rămân în poziţii ameninţătoare la graniţă. Şi o invazie este, în continuare, o posibilitate reală”.

Între timp, Ministerul Apărării de la Kiev și câteva bănci au fost ținta unor atacuri cibernetice majore. Nu e de mirare că ucrainenii rămân sceptici, în ciuda asigurărilor date de oficialii ruși.

Dmytro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei: „Rușii fac o droaie de declarații așa ca pentru noi e sfânta regulă: nu credem ce auzim, ci doar ce vedem”.

Sergey Lavrov, ministrul rus de Externe: „Am spus-o și înainte: speculațiile potrivit cărora exercițiile ruso-belaruse au fost organizate pentru a putea invada Ucraina dinspre nord și a captura Kievul, toate aceste scenarii sunt complet paranoide”.

La Moscova, Putin a anunțat că nu vrea să negocieze posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO. Cancelarul german a subliniat că acest subiect nu e pe agenda Alianței și nici nu va fi prea curând.

Olaf Scholz: „Nu este o temă pe care să o mai întâlnim câtă vreme suntem în aceste funcții publice. Nu știu cât vrea președintele (Putin, n.red.) să rămână în funcție, dar eu, cel puțin, am senzația că ar putea rămâne acolo mai mult timp, dar nu pentru totdeauna”.

Putin, presat de Duma de Stat

Președintele rus nu a uitat să menționeze susținerea Moscovei pentru cetățenii ruși din regiunile ucrainene Donețk și Luhansk. Duma de Stat i-a cerut lui Putin să recunoască oficial independența celor două regiuni, o mișcare ce ar pune capăt Acordului de la Minsk și ar putea justifica intrarea trupelor rusești în zonele controlate de separatiști.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Dați-mi voie să spun că, potrivit analizelor noastre, ceea ce se întâmplă acum în Donbass este un genocid. E cât se poate de clar că marea majoritate a oamenilor din țara noastră simpatizează cu locuitorii din Donbass, îi susținem și sperăm că situația de acolo să se îmbunătățească simțitor pentru ei”.

Pentru Scholz a fost o vizită delicată la Moscova, în condițiile in care numeroase voci pun sub semnul întrebării solidaritatea Berlinului față de Ucraina și de aliați, din cauza gazoductului Nord Stream 2.

Olaf Scholz: „Pentru europeni e limpede că o securitate durabila în Europa nu poate fi obținută împotriva Rusiei, ci împreună cu Rusia. Germania s-a angajat să asigure transportul gazelor către Europa. Gazele vor circula atât timp cât nu va fi război în Ucraina. Un atac asupra Ucraina va avea conscințe ample. Toată lumea trebuie să respecte acordurile de la Minsk”.

Vladimir Putin: „Rusia furnizează Germaniei o mare cantitate de gaz datorită contractelor pe termen lung, care au prețuri foarte scăzute. Cetățenii germani plătesc prețuri mai scăzute datorită domnului Schroeder, care a negociat aceste contracte (fostul cancelar german, acum în conducerea Gazprom – n.red.)”.

Cum profită Rusia de pe urma tensiunilor cu Ucraina

Incertitudinea de la granițele Ucrainei aduce, însă, vești bune pentru unii dintre cei implicați.

John Bolton, fost consilier pe probleme de securitate națională: „Putin face bani din criza asta. Prețul petrolului continuă să urce”.

Luni, țiţeiul Brent a fost cotat cu peste 96 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani. Rusia are o capacitate de peste 11 milioane de barili pe zi, în condițiile unei cereri în creștere, pe măsură ce economiile lumii îşi revin după pandemie. Și asta nu e tot. Rusia este și cel mai important exportator de grâu din lume. Ucraina ocupă și ea un loc fruntaș atât la exporturile de grâu cât și de porumb. Chiar și numai teama de război a avut impact asupra prețurilor la cereale, după ce anul trecut pretul alimentelor a crescut în toată lumea cu 28%.