Primul atac la ”neamțul” Klaus Iohannis vine din Germania: Un candidat care divizează NATO. Nu are şanse, dar amână o decizie

Până acum, şeful guvernului olandez Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO, dar acum candidează şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Nu are nicio şansă, dar candidatura amână o decizie, arată un articol publicat miercuri de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

Candidatura preşedintelui României, Klaus Iohannis, la funcţia de secretar general al NATO a fost întâmpinată cu încruntări în cercuri largi ale Alianţei. "Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru", a declarat un diplomat pentru FAZ.

Iohannis şi-a anunţat, marţi seară, candidatura pentru acest post într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti.

"România este un pilon de stabilitate şi securitate în regiune şi a venit momentul să îşi asume o responsabilitate şi mai mare în cadrul conducerii euro-atlantice", a anunţat şeful statului român şi pe platforma X.

Citește și

Șansele președintelui Iohannis să ajungă secretar general NATO, văzute de un senator „pe-se-de”, fost ministru al apărării

De asemenea, el a subliniat că România, ca ţară riverană Mării Negre şi aflată în imediata vecinătate a Ucrainei, are o înţelegere profundă a situaţiei de securitate din regiune, menţionează cotidianul german.

La Bruxelles se consideră că, după ce Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie l-au susţinut deja, în urmă cu trei săptămâni, pe actualul premier olandez Mark Rutte, Iohannis nu are "nicio şansă".

Românul îşi lansase candidatura în acelaşi timp pe plan intern, dar diplomaţii sperau că şi-o va retrage rapid. Două treimi din cele 32 de state membre şi-au semnalat sprijinul pentru Rutte.

Iohannis, în schimb, poate face curte ţărilor de pe flancul estic, care nu s-au angajat încă şi care doresc un candidat din rândurile lor, scrie cotidianul german într-un articol semnat de corespondenţii săi de la Bruxelles şi de la Viena, care se ocupă de UE, NATO şi ţările Benelux, respectiv de ţările din sud-estul Europei.

Rutte nu este nepopular doar în Bulgaria, ci şi în Ungaria şi Turcia, menţionează FAZ. Săptămâna trecută, guvernul ungar şi-a făcut publică opoziţia faţă de politicianul liberal olandez, care este cunoscută de ceva timp pe plan intern.

"Bineînţeles că nu putem susţine alegerea în funcţia de secretar general al NATO a unui om care anterior a vrut să îngenuncheze Ungaria", a declarat ministrul de externe Peter Szijjártó. Rutte declarase în iunie 2021, în disputa referitoare la legea din Ungaria destinată să "protejeze" tinerii de homosexualitate: "Obiectivul pe termen lung este de a îngenunchea Ungaria în această problemă".

Nici în Bulgaria şi România, opoziţia Olandei la cererea celor două ţări de aderare la spaţiul Schengen nu a fost uitată. În Bulgaria, de exemplu, a fost considerat scandalos faptul că Olanda, dintre toate ţările, cu puternica sa mafie a drogurilor, a acuzat statul balcanic de lipsă de succes în lupta împotriva crimei organizate.

Recent, fostul preşedinte român Traian Băsescu şi-a susţinut în mod ostentativ succesorul, spunând că este foarte important să-l împiedice pe Rutte să devină secretar general al Alianţei. Rutte este "o persoană care dispreţuieşte România" şi este îi este ostil, a spus Băsescu.

Starea de spirit este similară în Bulgaria şi Turcia, menţionează FAZ.

Cotidianul german susţine, pe de altă parte, că la Bucureşti se ştie de cel puţin doi ani că Iohannis aspiră la o funcţie internaţională înaltă. Cel de-al doilea mandat de şef de stat al său expiră peste câteva luni. Conform Constituţiei României, nu are voie să candideze pentru un al treilea. Alegerile prezidenţiale vor avea loc în septembrie.

Potrivit unor informaţii, Iohannis a sperat anul trecut să devină preşedinte al Comisiei Europene, potrivit FAZ.

În NATO, Rutte este în continuare favorit pentru postul de secretar general, dar mutarea lui Iohannis nu îi face uşoară candidatura. Postul de secretar general al NATO va deveni vacant la 1 octombrie, când contractul lui Jens Stoltenberg se va încheia, după zece ani de mandat.

Succesorul nu poate fi decis decât prin consens. Washingtonul face presiuni pentru o decizie înainte de alegerile europene din iunie şi înainte de reuniunea aniversară a alianţei, care va avea loc la Washington în iulie.

Cu toate acestea, situaţia este acum atât de încurcată, încât acest lucru pare greu de imaginat, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.