Președintele Joe Biden, discurs în Parlamentul din Irlanda: ”Sunt acasă. Mi-aș dori să pot sta mai mult”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Și care l-a primit acum cu multă căldură.
Mai puțin ospitalier a fost câinele președintelui irlandez, care ... l-a lătrat.
Joe Biden și-a început ziua de joi la reședința președintelui republicii irlandeze. A plantat un stejar și a bătut în "clopotul păcii", instalat acolo în 2008, pentru a sărbători a zecea aniversare a acordurilor de pace de pe teritoriul vecin, al Irlandei de Nord.
"Pentru strămoșii mei irlandezi! Încă o dată pentru pace! " - a spus liderul SUA.
După o scurtă plimbare, gazda a vrut să i-l prezinte pe jucăușul său animal de companie, dar câinele nu s-a arătat prea dornic de socializare.
Liderul de la Casa Albă a avut mai mult succes la următorul moment din program, de la parlament - momentul culminant al vizitei de 4 zile în regiune.
Într-un amplu discurs, președintele Statelor Unite a lăudat "spiritul revoluționar" american și irlandez și a prezentat cele două națiuni ca aliate, într-o luptă a valorilor comune.
"Marea Britanie ar trebui să lucreze mai strâns cu guvernul irlandez pentru a sprijini Irlanda de Nord" a mai precizat Biden, o mustrare tacită la adresa Downing Street, comentează unii analiști.
După John F. Kennedy, Ronald Reagan și Bill Clinton, Joe Biden este patrulea președinte american care ține un discurs în parlamentului de la Dublin. Mândru de originile sale, liderul de la Casa Albă a citat din operele unor poeți irlandezi și a povestit cum au emigrat strămoșii săi.
La un moment dat, a făcut și o remarcă în limba gazdelor: "Sunt acasă. Mi-aș dori să pot sta mai mult timp. "
După discurs, liderul de la Casa Albă a fost invitat la un dineu, în castelul din Dublin - clădire administrativă și atracție turistică totodată.
De această dată, evenimentul a fost găzduit de premierul irlandez. Meniul a constat într-un antreu cu fructe de mare, o friptură de miel la felul principal și o tartă cu pere și sirop de arțar la desert.
Joe Biden își încheie vizita cu o ultimă oprire în orăşelul de unde stră-străbunicul său a emigrat, în secolul al 19-lea, în Lumea Nouă.