Președinta Comisiei Europene, în primul său discurs privind starea Uniunii: „Împreună am făcut mai mult ca oricând”

Ursula von der Leyen a vorbit despre soluţiile de relansare economică, aprobate în timp record, despre solidaritatea dintre statele membre, dar şi despre sistemul european de sănătate.

Preşedinta Comisiei Europene a vorbit şi despre anul care a trecut, unul dintre cei mai grei din istoria Uniunii, din cauza pandemiei. Totuşi, statele membre au reuşit, în ciuda greutăţilor, să dea dovadă de solidaritate şi să caute soluţii rapide. Şi în acest caz a fost dat exemplul României. Ursula von der Leyen: „Europenii încă suferă. Este o perioadă de anxietate profundă pentru milioane de oameni. Europa trebuie să continue să protejeze vieţi. Europa a făcut acum mai multe împreună decât oricând în trecut. Când mai mult de 600.000 de cetăţeni europeni erau blocaţi în toată lumea, i-am adus înapoi acasă, am lucrat cu industria europeană să creştem producţia de măşti, mănuşi, teste. Prin aceste mecanisme a fost posibil că doctorii din România să poată trata pacienţi în Italia, ca Letonia să trimită echipamente la vecini. Aşa că pentru mine este clar: trebuie să construim o Uniune Europeană a sănătăţii mai puternică”.

Şi poate cea mai importantă măsură pe care instituţiile europene au adoptat-o în timp record este planul de redresare economică, prin care toate statele membre primesc fonduri pentru domeniile afectate de pandemie.

Dacian Cioloș, Renew Europe Group: „Europa a făcut progrese considerabile în ultimele luni. Fără îndoială, planul de relansare este un pas istoric înainte şi întruchipează forţa Uniunii şi capacitatea noastră de a depăşi crizele împreună.

Citește și

Ungaria, scrisoare pentru șefa Comisiei Europene în care este vizată și România

Dragoș Pîslaru, europarlamentar, Renew Europe Group: „Am văzut acea solidaritate care caracteriza visul părinţilor fondatori ai Europei. Această mobilizare de 750 de miliarde de euro, fără precedent în istoria Uniunii, prin care statele membre au agreat să ne împrumutăm într-o primă fază pentru a putea avea un răspuns în ţările în care cetățenii UE au fost cei mai loviţi”.

Importante sunt şi măsurile pe care Uniunea vrea să le ia pentru ca până în 2030 să fie reduse emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% faţă de anul 1990, potrivit anunţului preşedintei Comisiei Europene. O ţintă ambiţioasă, mult mai mare decât cea din prezent, de 40%, iar obiectivul este că până în 2050 Europa să fie neutră din punct de vedere climatic şi să limiteze încălzirea globală. Ursula von der Leyen a dat şi exemplul României, unde culturile au fost distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani.

Ursula von der Leyen: „Putem să o facem. Acum avem tehnologia, avem mai multă expertiză şi avem investiţiile. Vrem să fim lideri în lume în privinţa asta. O să sprijinim ţările care au de făcut schimbări mai mari până vara viitoare, vom revizui întreaga legislaţia privind schimbările climatice şi energie”.

Se aşteaptă ca una dintre primele măsuri să fie schimbarea normelor de emisii pentru automobile. Pentru România, este nevoie însă de mult mai mult. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PPE: „Eu cred că aceşti 7 ani vor fi ultimii ani în care va exista posibilitatea să investim bani europeni în infrastructură. Pe cale ferată, rutieră, şi zic eu şi pe Dunăre. Producţia de automobile trebuie să meargă în paralel cu modernizarea, cu producţia de autostrăzi, pentru folosirea alternativă, electrică, hidrogen sau ce va mai apărea, trebuie să existe această paralelă. Îţi cumperi o maşină electrică, dar trebuie să ai posibilitatea să şi încarci, peste tot”.

Ursula von der Leyen a anunţat şi înfiinţarea unei agenţii europene de cercetare biomedicală. Ar putea fi o veste bună pentru noi.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar, Renew Europe Group: „Au rămas foarte puţine țări, noi şi bulgarii, care nu au agenții europene, deci noi suntem unii dintre candidaţii de a putea avea, în sfârşit, o agenţie europeană”. Deşi discursul preşedintei Comisiei Europene a fost aplaudat zeci de secunde, nu au lipsit nici criticile în dezbaterea din plenul Parlamentului European. Grupurile politice de extremă dreaptă i-au reproşat că nu a venit cu un calendar al măsurilor. Unii au spus că ţinta de reducere a emisiilor de gaze ar fi prea ambiţioasă, în timp ce alţii au considerat-o insuficientă.