Premierul Greciei şi-a cerut scuze pentru modul în care autorităţile au gestionat situația
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Premierul grec şi-a cerut scuze public pentru modul în care autorităţile au gestionat situaţia. Însă lupta nu s-a încheiat. Insula Evia trece prin ore de foc pentru a 8-a zi consecutiv.
Ajutaţi de militari din România, Franţa sau Croaţia, dar şi de numeroşi voluntari, pompierii eleni fac tot posibilul să pună capăt ultimelor focare active din nordul insulei, unde nici căldura, nici vântul nu bat în retragere.
Au fost din nou ore dramatice în nordul insulei Evia. De această dată, ameninţate de flăcări a fost satele Avgaria, Galatsona și Asmini. Un ordin de evacuare a fost emis imediat, localnicii fiind sfătuiţi să se refugieze în oraşul Istiaia, în jurul căruia echipele de intervenţie au creat un perimetru de siguranţă pe o rază de 4 km.
După ce, în timpul zilei de ieri, incendiile forestiere şi-au mai pierdut din intensitate, din cauza vântului, s-au înteţit din nou pe trei fronturi principale. Focul se extinde cel mai mult noaptea, când nu mai sunt elicoptere sau avioane şi începe să bată vântul.
Imaginile surprinse în ultimele zile de colegii noștri arată rapiditatea cu care focul s-a tot extins în pădurile de pini şi în zonele locuite din Evia. În aceste scene, flăcările cotropesc două case din satul Guves, în nordul insulei. În câteva secunde, limbile de foc au ajuns la acoperiş.
"Incendiul ăla pe care îl vedeţi acolo... Doamne fereşte! Flăcările alea sunt uriaşe. Cred că au 20 de metri. Oamenii nu au ce să facă, decât să stea și să se uite dacă vântul o ia în direcția inversă."
Mai bine de o zi, în nordul insulei, circulaţia fost anevoioasă din cauza fumului.
Paul Angelescu, Pro TV: "Intrăm într-un sat în nordul insulei Evia, satul Asminio. Nu-i noapte, incă n-a apus soarele, e pur și simplu maximul de lumină pe care îl au acești localnici astăzi din cauza fumului."
La câțiva kilometri de Guves, a ars o bună parte din satul Pefki. Localnicii au făcut eforturi până în ultima clipă.
Satul fiind înconjurat de focuri, singură cale de scăpare a fost pe mare. Peste 2.000 de oameni au fost evacuaţi cu bărcile sau cu feriboturile în ultimele zile. "A fost un film de groază, devenit realitate", spun grecii pentru care imaginea cu pâclă portocalie care a învăluit insula o să le rămână mult timp întipărită în minte.
Localnică: "Cenușă și fum peste tot. E foarte trist că nu au trimis ajutoare din primele zile și au lăsat insula să ardă. A fost nedrept și mulți oameni și-au pierdut proprietățile și sursele de trăi."
Într-un nou discurs, difuzat luni seara, premierul grec și-a cerut scuze pentru slăbiciunile apărute în lupta cu incendiile.
Kyriakos Mitsotakis, premierul grec: "Amploarea dezastrului, în special în insulele Evia și Attica, înnegrește inimile tuturor. Eu sunt primul care îmi cer scuze pentru orice puncte slabe."
Un buget suplimentar de 500 de milioane de euro a fost aprobat de guvernul de la Atena special pentru zonele afectate.
În ture de câte 6 ore, pompierii români au acționat și luni pe insula Evia. I-au ghidat imagini surprinse din dronă, care i-au ajutat să ia decizii în timp real despre evoluția frontului.
Presă din Grecia continuă să scrie la superlativ despre detașarea pompierilor români, fiind pentru prima dată când țara noastră acționează pentru stingerea incendiilor pe teritoriul altui stat. Și premierul grec a mulțumit celor care au întins o mână de ajutor. Cu 112 oameni și 23 de vehicule, România este - alături de Germania, Ucraina și Polonia - între țările cu cea mai consistentă contribuție.
În doar o săptămână, flăcările au făcut scrum zeci de mii de hectare în insula Evia. Pagubele sunt uriașe și pentru agricultori. Plantații întregi de măslini au fost distruse, în condițiile în care uleiul de masiline este unul din principalele exporturi ale republicii elene.
Cu atât mai mult impresionează vestea că pârjolul din Evia a prefăcut în scrum un măslin vechi de 2.500 de ani, pe care l-a pomenit în scrierile sale geograful și filosoful antic Strabon, în primul secol al erei noastre. 10 oameni abia puteau cuprinde cu brațele trunchiul acestui măslin-simbol, care încă dădea rod.
Eleni Myrivili: "Grecia suferă permanent de seceta și caniculă, iar pădurile reprezintă scutul nostru cel mai important. Să pierdem păduri este devastator și va avea un impact major asupra capacității noastre de a ne adapta și de a ne apară de schimbările climatice."
Levent Kurnaz, Universitatea Bogazici: "Din nefericire, lucrurile se vor înrăutăți tot mai mult. Asta e doar începutul sfârșitului. De aici încolo, drumul duce doar spre Iad.. În sudul Alpilor, nordul Africii, coasta Mediteranei, o să avem tot timpul incendii. Din ce în ce mai serioase. Schimbările climatice nu sunt singură cauza, dar agravează totul."