Parlamentul European amână votul pentru validarea viitoarei Comisii Europene

Votul de pe 23 octombrie nu mai poate avea loc în condiţiile în care candidaţii a trei ţări - România, Ungaria şi Franţa - au fost respinşi în cadrul procesului de validare din PE din motive de conflict de interese sau de etică. Până în prezent, doar Ungaria şi România au propus noi candidaţi, dar preşedinta aleasă a CE nu a anunţat că-i propune pe cei doi pentru posturile de comisari.

Politiciana conservatoare germană şi echipa sa urmau să-şi înceapă mandatul pe 1 noiembrie, dar respingerea celor trei candidaţi a dus la amânarea calendarului.

Până în prezent nu a fost stabilită o nouă dată pentru votul din plenul PE, dar potrivit surselor dpa acesta nu mai este programat pe 23 octombrie, cum se stabilise iniţial. Săptămâna viitoare, când are loc sesiunea de la Strasbourg a PE, era ultima şansă a legislativului comunitar de a vota următoarea Comisie înainte de 1 noiembrie.

Preşedintele PE, David Sassoli, a vorbit încă de sâmbătă despre o amânare până la 1 decembrie a începerii mandatului noii Comisii Europene.

Citește și

Schimbare radicală privind Brexit. Ce va face Boris Johnson dacă nu ajunge la un acord

Ursula Von der Leyen caută înlocuitori după ce franţuzoaica Sylvie Goulard, ungurul Laszlo Trocsanyi şi românca Rovana Plumb au fost respinşi de eurodeputaţi în ultimele săptămâni.

Dar, cu numai 23 de membri din viitoarea Comisie validaţi de PE şi fără înlocuitori pentru cei trei candidaţi respinşi care să fie propuşi Parlamentului până acum, liderii grupurilor politice au decis miercuri, în cadrul Conferinţei Preşedinţilor, că este nevoie de mai mult timp pentru organizarea audierilor.

Ursula von der Leyen a sperat să găsească rapid înlocuitori, scrie dpa, dar preşedintele francez Emmanuel Macron, care a reacţionat cu indignare la respingerea lui Goulard, are nevoie de mai multe zile pentru a propune un nou nume, potrivit unor surse apropiate de guvernul de la Paris.

Faptul că guvernul din România a căzut din cauza unei moţiuni de cenzură a încetinit, de asemenea, procedurile, notează dpa.

O întârziere în începerea mandatului noii comisii nu este fără precedent. Preşedintele Comisiei Europene la final de mandat, Jean-Claude Juncker, ar urma să rămână în rol de preşedinte interimar până la începerea mandatului viitoarei Comisii.

Totuşi amânarea reprezintă un pas înapoi pentru Ursula von der Leyen, care a fost votată cu o majoritate foarte strânsă de plenul PE în iulie, şi poate fi interpretat ca un semn al unei relaţii viitoare dificile cu legislativul comunitar, comentează dpa.

Dacian Cioloș, președintele PLUS și al grupului Renew Europe, a anunțat miercuri după-amiază că a fost făcut ultimul pas formal pentru validarea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Fostul premier a felicitat-o cu această ocazie pe fosta șefă a DNA.

„Tocmai am ieșit de la Conferința Președinților Parlamentului European, în cadrul căreia am făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi drept prima procuroare-șefă europeană. Am hotărât împreună cu președintele parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină.

Este un moment important și simbolic pentru România că lupta împotriva fraudei și a corupției care aduc atingere fondurilor publice ale Uniunii Europene va fi condusă de o româncă pentru următorii șapte ani.

Felicitări, Laura Codruța Kövesi! Ai șansa de a construi de la zero Parchetul European (EPPO) și sunt sigur că o vei face cu competență și cu responsabilitate”, a scris Cioloș, miercuri seară, pe Facebook.

Parchetul European trebuie să fie înființat și operațional până în noiembrie 2020.