Parlamentul European a respins reforma drepturilor de autor în UE
Din cei 627 de eurodeputaţi prezenţi în hemiciclul de la Strasbourg, 318 au votat împotriva textului, 278 au fost pentru, iar 31 s-au abţinut de la vot, potrivit Agerpres.
Votul de joi înseamnă că Parlamentul European nu poate începe deocamdată negocieri privind această reformă cu statele membre şi cu Comisia Europeană.
Textul urmează să fie rediscutat în PE, după care va fi supus ulterior unui nou vot în sesiunea plenară din septembrie.
'Votul de astăzi reprezintă o victorie pentru democraţie', a salutat EDiMA, grupul de presiune care reuneşte aşa-numitul GAFA (Google, Apple, Facebook şi Amazon) şi alte nume mari din IT.
Un lobby foarte puternic a înconjurat de mai multe luni această reformă, care i-a opus pe creatori de conţinuturi din toată lumea - din cinematografie, presă ori muzică, precum recent Paul McCartney -, favorabili textului, giganţilor internetului şi militanţilor pentru libertatea internetului.
Obiectivul principal al reformei, propusă de Comisia Europeană în septembrie 2016, era de a moderniza legislaţia în materie de drepturi de autor în epoca revoluţiei digitale, precedentele prevederi datând din 2001.
Ideea era de a obliga platformele, precum Youtube, să-i remunereze mai bine pe creatorii de conţinut, dar şi să le responsabilizeze juridic pentru conţinuturile postate de utilizatorii lor.
Directiva prevedea de asemenea crearea unui nou 'drept conex' pentru editorii de presă, care să permită ziarelor, revistelor, dar şi agenţiilor de presă să fie remunerate pentru reutilizarea online a producţiilor lor.
GAFA, dar şi eurodeputaţi ecologişti şi liberali, precum şi jurişti, afirmă că proiectul favoriza grupurile de presă cele mai cunoscute, în detrimentul mass-media independente şi start-up-urilor, cu riscul restrângerii libertăţii de exprimare.
EDiMA le-a cerut eurodeputaţilor, într-un comunicat, să 'salveze internetul' şi să respingă proiectul de reformă.
De cealaltă parte a baricadei, organizaţii ale editorilor de presă din UE au arătat că, fără o remunerare corectă, mass media care joacă un rol esenţial în pluralismul informaţiei şi în democraţie nu pot supravieţui.