Până unde pot lovi rachetele americane ATACMS în Rusia. Decizia SUA, aspru contestată în Europa: „Un ultim atac disperat”

Înainte să-și încheie mandatul de la Casa Albă, Joe Biden a luat o decizie solicitată îndelung de Kiev: va permite Ucrainei să atace teritoriul Rusiei cu rachete americane cu bătaie lungă.

Însă doar în Kursk, acolo unde trupele Moscovei încearcă să recaptureze teritoriul pierdut în vară.

Joe Biden a întârziat și nu apare în poza de grup de la summitul G20 - ultimul din mandatul său. La reuniunea organizată la Rio de Janeiro, Biden a pledat pentru protejarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Joe Biden, președintele Statelor Unite: „Statele Unite sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În opinia mea, toată lumea de la această masă ar trebui să facă la fel”.

Citește și

Ce ştim despre rachetele ATACMS pe care Kievul este acum autorizat să le folosească pentru atacuri pe teritoriul Rusiei

Însă nu a vorbit și despre decizia de a permite Ucrainei să folosească rachete americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei - cum a scris presa de peste Ocean și cum a dat de înțeles Volodimir Zelenski. O confirmare oficială nu a venit nici de la Departamentul de Stat, care a transmis totuși că măsura ar fi îndreptățită.

Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de stat: „Dacă vorbim despre escaladarea conflictului, trebuie menționat că Rusia a făcut acest lucru în repetate rânduri”.

Patrick Bury, profesor la Universitatea din Bath: „(Pentru americani) lucrurile s-au schimbat când Coreea de Nord s-a implicat în conflictul din Ucraina nu doar prin furnizarea de trupe, ci și de lansatoare multiple de rachete și de sisteme de artilerie”.

Moscova a amenințat cu un răspuns „adecvat” dacă Ucraina va ataca teritoriul Rusiei cu rachete americane ATACMS, care au o rază de acțiune de 300 de km. Iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că decizia va semnifica „participarea directă a Statelor Unite şi a sateliţilor săi în conflict”.

Decizia americanilor a stârnit nemulțumiri și în rândul liderilor europeni care nutresc simpatii față de Moscova.

Robert Fico, premierul Slovaciei: „Vorbim de o escaladare a tensiunilor fără precedent. Este o decizie care ucide orice speranță privind începerea unor negocieri de pace”.

Ministrul de Externe al Ungariei a declarat că decizia administrației Biden vine în contradicție cu voința americanilor care l-au ales președinte pe Donald Trump - critic al ajutorului american pentru Kiev.

Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei: „Am impresia că elitele pro-război de pe ambele maluri ale Atlanticului lansează un ultim atac disperat menit să șteargă noile realități și să încalce voința poporului”.

Analiștii, dar și ucrainenii, sunt rezervați cu privire la efectele acestei măsuri luate de Joe Biden pe final de mandat.

Samya Kullab, The Associated Press: „Decizia, spun mulți oficiali ucraineni, vine puțin cam târziu, întrucât le-a dat forțelor Moscovei răgazul de a-și muta echipamentele-cheie și rezervele de muniție dincolo de raza de acțiune a acestor rachete”.

Patrick Bury, profesor la Universitatea din Bath: „Pe de o parte, cred că este prea târziu pentru a avea un efect strategic major. Însă încetinirea ritmului operațiunilor rusești în această iarnă ar fi utilă pentru ucraineni, dacă vor ajunge la masa negocierilor în primăvară”.

La o mie de zile de la începutul războiului, ucrainenii caută resurse ca să reziste unei ofensive rusești în Donbas. Moscova însă pregătește acțiuni de asalt și în Zaporojie și luptă să recucerească teritoriile din Kursk capturate de ucraineni.

Marți (19 noiembrie), de la miezul nopții, PRO TV va difuza documentarul „20 de zile în Mariupol”, lungmetraj distins cu Oscar, la ediția de anul acesta a premiilor Academiei Americane de Film.

Documentarul filmat în interiorul orașului cucerit de ruși în mai 2022, în urma unui asediu sângeros, poate fi vizionat și pe platforma VOYO.