Palma dată de SUA Israelului, în plin război cu Hamas. Decizia anti-Netanyahu luată la Washington

Biden a încercat să împiedice un asalt la scară largă al israelienilor împotriva oraşului Rafah, unde sute de mii de palestinieni s-au refugiat din calea luptelor din alte zone din Gaza.

Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că, pe măsură ce liderii israelieni păreau să se apropie de o decizie privind o incursiune la Rafah, "am început să analizăm cu atenţie transferurile propuse de anumite arme către Israel care ar putea fi folosite în Rafah" începând cu luna aprilie, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

"Ca urmare a acestei revizuiri, am pus pe pauză un transport de arme săptămâna trecută. Acesta constă în 1.800 de bombe de 2.000 de livre şi 1.700 de bombe de 500 de livre", a declarat oficialul.

"Ne concentrăm în special pe utilizarea finală a bombelor de 2.000 de lire şi pe impactul pe care acestea l-ar putea avea în mediile urbane dense, aşa cum am văzut în alte părţi din Gaza. Nu am luat o decizie finală cu privire la modul în care vom proceda cu acest transport", a mai spus oficialul.

Citește și

Netanyahu, acuzat că pune în pericol pacea din Gaza prin bombardarea Rafah. „Acest lucru ar părea a fi un truc”

Patru surse au declarat că transporturile, care au fost amânate de cel puţin două săptămâni, au implicat muniţii de atac direct comune fabricate de Boeing, care transformă bombele în bombe ghidate cu precizie, precum şi bombe de diametru mic.

Întârzierea vine într-un moment în care Washingtonul face presiuni publice asupra Israelului pentru a amâna ofensiva planificată în Rafah până când va lua măsuri pentru a evita victimele civile.

Casa Albă şi Pentagonul au refuzat să comenteze.

Marţi, forţele israeliene au ocupat principalul punct de trecere a frontierei dintre Gaza şi Egipt, la Rafah, tăind o rută vitală pentru ajutoarele în mica enclavă.

Fără se refere la existenţa unui blocaj în transportul de arme, secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a reafirmat că angajamentul Washingtonului faţă de securitatea Israelului este "de fier".

Cu toate acestea, când a fost întrebată despre rapoartele privind reţinerile de arme, ea a adăugat: "Două lucruri ar putea fi adevărate, în sensul de a purta aceste conversaţii, conversaţii dure şi directe cu omologii noştri din Israel... pentru a ne asigura că vieţile cetăţenilor sunt protejate... şi de a obţine acest angajament."

Pentagonul a declarat luni că nu a existat o decizie politică de a reţine arme din Israel, cel mai apropiat aliat al Americii în Orientul Mijlociu.

Cu toate acestea, întârzierile păreau a fi primele de când administraţia Biden şi-a oferit sprijinul deplin Israelului după atacul Hamas din 7 octombrie, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane, iar alte aproximativ 250 au fost răpite, dintre care 133 se crede că sunt încă în captivitate în Gaza, potrivit unor calcule israeliene.

Campania Israelului de distrugere a Hamas a dus la o campanie militară de şapte luni care a ucis în total 34.789 de palestinieni, majoritatea civili, a declarat Ministerul Sănătăţii din Gaza.

De asemenea, conflictul i-a lăsat pe mulţi dintre cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza în pragul foametei şi a declanşat proteste în SUA, cerând universităţilor şi lui Biden să retragă sprijinul acordat Israelului - inclusiv furnizarea de armament.

Un oficial israelian de rang înalt, care a vorbit cu Reuters sub protecţia anonimatului, nu a confirmat nicio reţinere specifică a livrărilor de arme, dar a părut să ia rapoartele cu calm: "Aşa cum a spus deja premierul, dacă trebuie să ne luptăm cu unghiile, atunci vom face ceea ce trebuie să facem".