Olaf Scholz vrea să candideze pentru un nou mandat, în ciuda sondajelor nefavorabile

"Mă voi prezenta în calitate de cancelar, pentru a deveni din nou cancelar", a asigurat Scholz în cadrul tradiţionalei conferinţe de presă de vară, răspunzându-i unui jurnalist care l-a întrebat dacă nu doreşte, având în vedere lipsa de popularitate cu care se confruntă în prezent, să urmeze exemplul preşedintelui american Joe Biden şi să renunţe la o nouă candidatură. Guvernul german a stabilit ca următoarele alegeri legislative să aibă loc pe 28 septembrie 2025, într-o decizie adoptată miercuri în consiliul de miniştri. Cancelarul a subliniat că formaţiunea sa, Partidul Social Democrat (SPD), este "un partid foarte unit" în spatele său şi se va lansa în campania electorală pentru a câştiga. Un sondaj recent în rândul membrilor de partid a arătat însă că doar o treime dintre ei cred că Scholz este candidatul potrivit, la egalitate cu ministrul apărării, Boris Pistorius, care este în prezent personalitatea politică favorită a germanilor. Cu un an înainte de ultimele alegeri din 2021, SPD-ul lui Scholz era creditat cu aproximativ 15% din voturi înainte de a recupera treptat, profitând de disputele din conducerea conservatorilor şi de gafele Verzilor din timpul campaniei. În cele din urmă, partidul său a câştigat acele alegeri cu 25,7% din voturi, înaintea conservatorilor. O nouă revenire se anunţă însă complicată, deoarece guvernul tripartit al lui Scholz cu Verzii şi liberalii este mai nepopular ca oricând. Nemulţumirea alegătorilor este clară în legătură cu o serie întreagă de probleme - imigraţie, politică economică şi de mediu -, iar disputele continue dintre aliaţi nu fac decât să alimenteze sentimentul general negativ. Guvernul s-a confruntat cu crize fără precedent după războiul din Ucraina, început la finele lunii februarie 2022, care a dus la o criză energetică şi la o inflaţie ridicată, notează AFP. Cele trei partide (SPD, Verzi, liberali) au suferit un eşec la alegerile europene din 9 iunie, marcate de o victorie a conservatorilor şi de o nouă ascensiune a extremei drepte. SPD a obţinut chiar, cu 13,9% din voturi, cel mai slab rezultat la alegeri naţionale de după 1949. Totodată, potrivit sondajelor, alegerile regionale care au loc în septembrie în trei regiuni ale fostei RDG, unde extrema dreaptă continuă să facă progrese, se anunţă dezastruoase pentru cele trei partide din coaliţia de guvernare.