Oficial rus: Cazul Skripal, „o provocare aranjată” prin care NATO încearcă să justifice cheltuielile de apărare

„Este vorba de cheltuieli uriaşe. Se ştie că suma bugetelor militare ale ţărilor europene membre ale Alianţei este în prezent de aproximativ 270 de miliarde de dolari. Dacă vor reuşi să ajungă la 2% (în septembrie 2014, liderii ţărilor NATO au convenit să-şi aducă bugetele apărării la 2% din PIB în următorii 10 ani), aceasta va ajunge la aproximativ 400 miliarde de dolari”, a afirmat fostul ambasador al Rusiei la NATO, într-o dezbatere, conform TASS și Ria Novosti, citate de Agerpres.

În opinia sa, astfel de cheltuieli „nu pot să nu suscite dezbateri publice acute”.

„Pentru a realiza aceste planuri, ei (n.r - occidentalii) au nevoie de un inamic major. De aceea este evident că această mare provocare a fost aranjată de Marea Britanie tocmai în acest scop - de a turna gaz pe foc în campania de rusofobie”, mai spus diplomatul.

În acelaşi context, ministrul rus a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică nu va putea crea insule izolate de linişte; sistemul de securitate poate fi construit numai cu participarea Rusiei. Securitatea poate fi asigurată numai prin cooperare comună în combaterea noilor ameninţări şi provocări, a adăugat el.

Citește și

Marea Britanie ia în considerare solicitările Rusiei ca Iulia Skripal să poată fi vizitată la spital

„Suntem cu toţii la fel de vulnerabili faţă de aceste ameninţări. Nici NATO, nici Uniunea Europeană, nici SUA nu vor putea crea insuliţe izolate de securitate. Aceste încercări sunt sortite eşecului, nu pentru că ne-ar plăcea sau nu. Aceasta este realitatea. Un sistem puternic de securitate care implică atât respectul pentru interesele legitime, cât şi dorinţa de a răspunde în comun la noi provocări şi ameninţări nu poate fi construit decât cu participarea Rusiei. Vom face tot ceea ce este necesar pentru ca apărarea noastră să fie garantată 100%”, a mai spus Grușko. diplomatul rus de rang înalt.

În acelaşi timp, el susţine că NATO a trecut linia roşie, prin continuarea extinderii prezenţei sale militare spre frontierele ruse, apreciind această creştere a prezenţei militare a Alianţei Nord-Atlantice în apropierea graniţei Federaţiei Ruse ca fiind absolut nejustificată.

„Securitatea în Europa s-a bazat timp de mulţi ani pe măsuri de descurajare. În relaţiile cu vecinii noştri, care adoptă astăzi cele mai radicale poziţii faţă de Federaţia Rusă, de exemplu statele baltice, nu au existat niciodată dimensiuni militare. Acum, datorită NATO, avem o dimensiune militară (faţă de ţările baltice); a fost alegerea lor, (ei) au trecut linia roşie. În prezent, aceste ţări au fost luate în considerare în planificarea militară a Federaţiei Ruse”, a mai precizat el.

Moscova are o serie de probleme serioase în relaţiile cu statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania), a recunoscut Aleksandr Gruşko.

„Este vorba în primul rând de respectarea de către aceste ţări a drepturilor fundamentale ale omului, printre care dreptul la educaţie, dreptul la cetăţenie”, a mai spus oficialul rus. La ora actuală, aproximativ 600.000 de persoane (rusofone) în Letonia şi Estonia sunt private de cetăţenie numai pentru faptul că vorbesc limba rusă, este un „anacronism flagrant”, a afirmat Aleksandr Gruşko.

Aceste declaraţii intervin în contextul în care preşedinţii Lituaniei, Dalia Grybauskaite, Estoniei, Kersti Kaljulaid, şi Letoniei, Raimonds Vejonis urmează să fie primiţi marţi la Casa Albă şi intenţionând să ceară preşedintelui american Donald Trump consolidarea apărării americane pe flancul estic al NATO.

Aleksandr Gruşko a fost ambasadorul Rusiei la NATO până la sfârşitul lunii ianuarie, când printr-un decret al preşedintelui Vladimir Putin a fost retras din funcţie şi numit ministru adjunct de externe. De la 22 ianuarie, Rusia nu are un ambasador la NATO, reducându-şi astfel nivelul de reprezentare la sediul Alianţei din Bruxelles la cel de însărcinat cu afaceri.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!