Moscova deschide un coridor umanitar pentru 500 de civili din Severodonețk. Vor fi duși într-o localitate controlată de ruși
Your browser doesn't support HTML5 video.
Între timp, trupele Moscovei continuă asaltul asupra oraşului Severodonețk. Se dau lupte grele în special în zona uzinei Azot, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene din acest oraş-cheie.
Apărătorii au primit însă un ultimatum să depună armele miercuri dimineaţă.
Iar pentru civilii adăpostiţi acolo, Moscova promite un coridor umanitar.
După o noapte de bombardamente, ruşii încearcă să ia cu asalt uzina chimică Azot. Soldaţii Kremlinului le-au cerut forţelor ucrainene să predea armele miercuri dimineaţă.
Uzina, situată în orașul Severodonețk din estul Ucrainei, adăposteşte în prezent și aproximativ 500 de civili. Pentru ei, Moscova susţine că va deschide miercuri un coridor umanitar, dar îi va duce în Svatove, o localitate pe care o controlează.
În ciuda atacurilor, trupele ucrainene vor să salveze cât mai mulţi localnici.
Sub ameninţarea obuzelor care explodau în apropiere, civilii s-au grăbit spre maşinile de poliţie, pentru a scăpa din infern. Ofițerii ucraineni au reușit să evacueze 32 de persoane în trei tranşe, pe parcursul zilei.
Dacă Severodonețk cade în mâinile Rusiei, doar un singur oraș din regiunea Luhansk, şi anume Lisihansk, ar mai fi sub control ucrainean.
Mai mulţi jurnalişti ucraineni şi străini au fost surprinși de un bombardament rusesc intens, în timp ce filmau în Lisichansk. Proiectilele au căzut foarte aproape de ziarişti, care au trecut prin momente de spaimă cumplită.
Din fericire, în cele din urmă, toți au fost evacuați teferi de către soldaţii ucraineni.
Sub asediu continuă să fie şi oraşul Doneţk. Un obuz a căzut inclusiv asupra unei maternități, declanșând un incendiu. Acoperișul și ferestrele unității au fost avariate. Cei aflaţi în interior au scăpat la limită.
Director maternitate din Donețk: Doi dintre copii se aflau în acel moment conectaţi la un ventilator de suport respirator, dar starea lor nu ne-a permis să îi deconectăm nici măcar pentru câteva minute, pentru a-i muta la subsol. Vieţile lor au fost cu adevărat în pericol.
Președintele Zelenski insistă pe negocierile directe cu Rusia.
Volodimir Zelenski: Dacă Rusia vrea să pună capăt războiului, aşa cum declară în mass-media, eu personal nu îi cred, dar dacă ruşii vor să arate că își doresc cu adevărat acest lucru, trebuie să se așeze la masa negocierilor. O rundă de negocieri privind Ucraina fără Ucraina prezentă este imposibilă, așa că aceste discuții trebuie să fie în mod direct.
Pe de altă parte, oficialii de la Kremlin au interzis intrarea în țară a zeci de jurnaliști britanici, drept răspuns la sancțiunile occidentale și la presiunile asupra presei ruse de stat, venite din străinătate. Vizaţi sunt, printre alţii, reporterii BBC, Sky News şi cei care scriau pentru publicaţiile The Guardian şi The Times.
Potrivit ministrului britanic al Apărării, chiar dacă ruşii se concentrează pe Donbas, invadatorii au avansat, pentru prima dată în ultimele săptămâni, și în regiunea Harkov. Lipsa de artilerie puternică și cu bătaie lungă este resimțită dramatic de ucraineni. Trupele folosesc echipamente capturate de la ruşi, cum este acest lansator multiplu de rachete.
În Bahmut, tot în estul Ucrainei, mai multe rachete au lovit un hotel și un spital. Dar localnicii au ajuns să nici nu mai tresară la auzul bombardamentelor.
Rezident: Le spunem copiilor că sunt niște băieți care se joacă pe tancuri.
Pensionară: Dacă aș fi avut 40 de ani, plecam și eu, dar, la vârsta mea, unde să mă duc?? De murit, toți murim.
Unii NU pleacă, alţii se întorc. Sloviansk este foarte aproape de linia frontului, dar aceşti oameni s-au întors acasă din refugiu, chiar dacă frecvența bombardamentelor îi sileşte să stea în pivniţe.
Rezident: Am simțit că rudele s-au săturat de noi. Au și ei viețile lor, te poți baza pe rude o vreme, dar clar e era vremea să ne întoarcem acasă.
În tot acest timp, în Occident se conturează tot mai clar două tabere. Balticii, finlandezii, polonezii şi britanicii - toţi convinşi că marele pericol e imperialismul rus - susţin că obiectivul este victoria Ucrainei.
În schimb, germanii, francezii şi, parţial, americanii, îngrijoraţi mai mult de un război nuclear între Rusia şi Occident, repetă că "Rusiei nu i se poate permite să câştige".
Această diferenţă de nuanţă dictează decizii cruciale în privința tipurilor de armament trimis Ucrainei - dar și a oportunității și exercitării de presiuni în direcția unui acord de pace.
Ucrainenii se tem că li se va da numai atât armament cât le este necesar pentru a continua lupta - dar nu suficient pentru a învinge Rusia.
Poziţiile divergente se văd şi în discuţiile despre un embargou asupra energiei ruseşti.
Arnold Schwarzenegger: Le datorăm copiilor ucraineni ascunşi în adăposturi să facem tot ce e posibil să scăpăm de dependenţa de combustibili fosili. Cele 1.300 de rachete trase de ruși în primele 2 luni ale războiului au costat Moscova 7,7 miliarde de euro. Dar, în același interval, Europa a plătit Rusiei 44 de miliarde de euro pentru importurile de energie. Dincolo de pierderile suferite, ruşii îşi zic: "Măcar nu plătim noi razboiul. Europenii îl plătesc." Oricum am privi problema, adevărul e că avem mâinile pătate de sânge pentru că finanţăm războiul lui Putin.