Momentul în care o stea devorează o planetă. „Digestia a mers fără probleme” | VIDEO
„Ceea ce ne lipsea a fost să surprindem steaua în acest moment, când avem o planetă care suferă o astfel de soartă”, spune Kishalay De, cercetător post-doctoral la Institutul Kavli din cadrul MIT (Massachusetts Institute of Technology), principalul autor al studiului publicat în Nature.
Conform unei ipoteze a astronomilor, o astfel de soartă aşteaptă şi Pământul peste aproximativ 5 miliarde de ani, când Soarele va ajunge la sfârşitul vieţii sale stelare şi va trece în starea de gigantă roşie - în cel mai „optimist” scenariu pentru Terra, planeta noastră îşi va pierde complet atmosfera şi biosfera şi va fi transformată într-o sferă de rocă topită. Scenariul pesimist este că planeta noastră va dispărea cu totul, înghiţită de Soare, conform primelor observaţii ale unui astfel de fenomen reuşite de astronomi şi descrise într-un material publicat miercuri de Nature, transmite AFP, citată de Agerpres.
În mai 2020 Kishalay De a observat cu ajutorul unei camere speciale a observatorului Caltech o stea care a devenit brusc de 100 de ori mai strălucitoare decât era, pentru o perioadă de 10 zile. Această stea se află în galaxia noastră, la aproximativ 12.000 de ani lumină de Soare.
Cercetătorul se aştepta să observe un sistem stelar binar, în care două stele se orbitează reciproc, iar cea mai masivă dintre ele rupe straturile atmosferei celeilalte stele, emiţând energie.
„Semăna cu o fuziune de stele”, a povestit astronomul în cadrul unei conferinţe alături de ceilalţi co-autori şi contributori ai studiului ce provin de la institutele de cercetare americane Harvard-Smithsonian şi Caltech. Analiza luminii emise de stea a dezvăluit prezenţa unor nori de molecule prea reci pentru a proveni dintr-un proces de fuziune stelară.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că această stea, similară Soarelui, a eliberat o cantitate de energie de 1000 de ori mai mică decât cea aşteptată în cadrul unei fuziuni între stele. Cantitatea de energie detectată corespunde celei a unei planete similară lui Jupiter.
Sfârşitul acestei planete a fost extrem de rapid, conform cercetătorilor care mai precizează că planeta era pe o orbită foarte apropiată.
„Steaua a înghiţit un obiect cu mult mai rece decât suprafaţa sa, unde temperaturile sunt de ordinul miilor de grade Celsius”, a explicat pentru AFP Miguel Montargčs, astrofizician din cadrul LESIA de la Observatoire de Paris-PSL: „Este ca şi cum ai pune gheaţă într-o oală care fierbe, ceea ce este mai bine să nu faci, din cauza schimburilor de temperatură”.
În urma reacţiei, steaua a aruncat în spaţiul interstelar nori de praf şi gaze care apoi s-au răcit.
„Digestia” a mers fără probleme, conform lui Morgan MacLeod, coautor al studiului şi astrofizician la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică. Oamenii de ştiinţă au văzut mai târziu că "steaua a revenit încet la dimensiunea anterioară", a spus el.
Astronomii estimează că astfel de evenimente ar putea să se producă de câteva ori pe an în Calea Lactee, care are peste 100 de miliarde de stele şi probabil încă şi mai multe planete.
„Este probabil că acum, odată ce am surprins un astfel de eveniment, vom observa şi multe altele, iar toate aceste evenimente ne vor ajuta să înţelegem mai bine viitorul Sistemului Solar”, a mai susţinut Montarges.