Miniștrii UE discută despre o nouă politică de migrație la Luxemburg. Ungaria şi Italia vor ”hub-uri de expulzare”

Ei au avut în vizor summitul UE de la 17-18 octombrie, la Bruxelles, la care şefii de stat şi de guverne urmează să abordeze o consolidare a controalelor la frontierele externe ale Uniunii şi o accelerare a expulzării migranţilor clandestini.

În vederea pregătirii summitului, miniştrii au prezentat, la un dejun de lucru, ”soluţii inovatoare” în vederea unei expulzări mai eficiente.

Ungaria şi Italia au pus în dezbatere o propunere controversată cu privire la ”hub-uri de expluzare” - centre în care să fie trimişi migranţi ilegali, în ţări din afara UE.

Aceste ”hub-uri” sunt inspirate din acordul încheiat de către Guvermul Giorgiei Meloni, şefa Partidului Fratelli d'Italia (FdI, postfascist) cu Albania, unde două centre urmează să orimească migranţi arestaţi în apele italiene.

Ele amintesc totodată proiectul abandonat de către regatul Unit de a expulza în Rwanda migranţii intraţi ilegal în regat.

La nivel european este vorba despre o simplă pistă de lucru - cu şanse slabe de izbândă -, însă care ilusrează o înăsprire a tonului împotriva imigraţiei în Europa, în contextul unei ascensiuni a extremei drepte.

”Trebuie să nu îndepărtăm nicio soluţie apriori”, a cerut ministrul francez de Interne Bruno Retailleau referitor la aceste ”hub-uri”.

Retailleau, care provine din dreapta conservatoare, a făcut însă o districţie între ”publicuri diferite” de migranţi, sugerând că o asemenea măsură ar viza doar ”solicitanţi de azil” în Franţa, în numele Preambului Constituţiei din 1948.

Omoloaga sa germană, Nancy Faeser, s-a arătat prudentă, a amintit că expulzările presupun un ”acord cu un stat (terţ) partener” şi a subliniat că aceasta este principala ”problemă practică”.

Concret, pe plan legislativ, mai multe ţări europene cer o revizuire a ”directivei expulzării” din 2008, care armonizează regulile în domeniul ”conducerii la frontieră”.

Franţa şi Germania tocmai şi-au exprimat susţinerea unei note a Olandei şi Austriei cu privire la acest subiect, în vederea unei ”facilitări” şi ”accelerări” a expulzărilor.

REVIZUIREA ”DIRECTIVEI EXPULZĂRII”

Bruno Retailleau, care a făcut din acest subiect calul său de bătaie şi care îşi afişează neîncetat fermitatea în domeniul migraţiei, s-a bucurat de o ”convergenţă” europeană.

El a pledat în favoarea revizurii acestei directive ”în următoarele cîteva luni”.

”Această reformă ar fi trebiuit să fie făcută în urmă cu mult timp”, a declarat, la rândul său, secretara de stat belgiană Nicole de Moor.

Subiectul părea, cu toate acestea, marcat după adoptarea la jumătatea lui mai a Pactului Azilului şi Migraţiei, care însăpreşte controalele şi înfiinţează un Mecanism de Solidaritate între Cei 27 în preluarea solicitanţilor de azil.

Intrarea în vigoare a acestei vaste reforme este prevăută la jumătatea lui 2028, însă numeroase state membre UE exercită presiuni să se meargă mai departe.

Pactul nici nu era bine pecetluit, că 15 ţări - între care Grecia şi Italia - cereau o politică de expulzare ”mai eficientă”, care ”să poată” să includă ”mecanisme” ale unor ”hub-uri” în afara Europei.

În 2023, 484.160 de cetăţeni din ţări terţe au primit ordinul să părăsească UE, iar 91.465 (18,9%) au fost expulzate efectiv, potrivit Eurostat.

După o serie de succese electorale ale extremi drepte - ca recent în Austria -, ”subiectul migraţiei s-a întors”, subliniază analistul Eric Maurice, de la European Policy Centre din Bruxelles.

”Există un afişaj politic” în pofida faptului că ”nu ne aflăm în criza migraţiei din 2015”, apreciază Sophie Pornschlegel, de la think-tank-ul Europe Jacques Delors.

La începutul acestei săptămâni, Ungaria naţionalistului Viktor Orban a cerut la Bruxelles o derogare de la regulile UE privind azilul - urmând exemplul Olandei -, în pofida faptului că această procedură are puţine şanse de succes.

”Acest lucru nu este posibil potrivit Tratatelor” UE, a tranşat comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson la sosirea sa la Luxemburg.

În Germania, după emoţia provocată de atacuri islamiste şi de succese electorale ale Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), Guvernul social-democratului Olaf Scholz a restabilit recent controalele la toate frontierele - pe o perioadă de şase luni.

Această decizie nu este interzisă de regulamentul Schengen, dar a pus într-o poziţie stânjenitoare Comisia Europeană (CE), care subliniază că asemenea măsuri este necesar să rămână ”excepţionale” şi ”proporţionate”.