Șefa canalului rusesc RT: „Totul se va sfârși cu un atac nuclear. Este cel mai probabil scenariu”

Această declarație a șefului NATO a fost urmată de intervenția președintelui american. Joe Biden a cerut Congresului noi fonduri pentru a sprijini armata ucraineană, dar și instrumente juridice ca să poată aloca Ucrainei și activele confiscate de la oligarhii ruși. În tot acest timp, rușii și-au intensificat ofensiva în Donbas și au preluat controlul asupra mai multor localităţi.

Orașul Severodonețk, aflat pe malul estic al râului Donețk, este una dintre țintele principale ale ofensivei din Donbas. Unitățile rusești se apropie dinspre nord. Au ocupat câteva sate din jur, iar acum bombardează intens orașul.

Sam Kiley, reporter CNN: „De când am ajuns aici, au fost... nu știu, cinci, șase, opt explozii foarte aproape. Aproape fiecare copac, fiecare colț, fiecare bucățică din acest cartier are urme de explozii recente. Rușii sunt la un kilometru distanță.”

În Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, loviturile aeriene îi ţin pe localnici într-o stare de permanentă teroare.

Tatiana Pirogova, localnică: „Băiatul meu e în Saltivka. Şi acolo sunt bombardamente. Mă tot suna să-l iau de acolo, dar aici e şi mai rău. Nu e vorba că ţi-e frică, pur şi simplu ţi se strânge stomacul ghem de spaimă şi angoasa. Ziua mai e cum e, dar când atacă noaptea nu vă pot spune cât e de rău.”

Cum aud sirenele, locuitorii Harkovului se reped în staţiile de metrou. Unii pur şi simplu locuiesc acolo de la începutul războiului.

La Mariupol, situația din interiorul combinatului siderurgic Azovstal se agravează cu fiecare zi. Comandantulul puşcaşilor a cerut din nou o misiune de evacuare, similară celei folosite în 1940 la Dunkerque, care a permis extragerea trupelor aliate de pe teritoriul francez.

Serhii Volina, comandant în armata ucraineană: „Salvați Garnizoana Mariupol, găsiți o modalitate de extracție. Astăzi nu este 1940, este 2022. Oamenii de aici pur și simplu vor muri, răniții vor muri.”

Unitățile ucrainene opun o rezistență îndârjită trupelor invadatoare. Fiecare zi câștigată dă timp Kievului să-și regrupeze trupele și să aducă în prima linie armele moderne primite din Vest. Totuşi, potrivit Kievului, atacurile ruşilor în estul Ucrainei s-au înteţit în ultimele ore.

col. Cedric Leighton, Forțele Aeriene ale SUA: „Dacă priviţi aici, în nord-est, îi vedeţi pe ruşi în Izium, aici vor avea o problemă mare ucrainenii pentru că odată ce trec ruşii de zona asta, se pot deplasa apoi către Dnipro ori pot să-şi aducă forţele din Herson. Ucrainenii trebuie să aibă mare grijă să nu fie încercuiţi în această regiune.”

Şefa diplomației britanice a făcut apel la aliații occidentali să intensifice livrările de armament greu în Ucraina.

Liz Truss, ministrul de externe din UK: „Armament greu, tancuri, avioane, să scormonim adânc în depozitele noastre, să creștem producția. Trebuie să facem toate lucrurile astea. Sancțiunile noastre au adus deja Rusia față în față cu primul faliment din ultimul secol, trebuie să mergem mai departe. Puţin nu trebuie să mai aibă nicio metodă de a-și finanța îngrozitorul război.”

Şi ministrul apărării, Ben Wallace, a dat de înţeles că Londra vrea să furnizeze Ucrainei rachete anti-navă. Acestea ar urma să neutralizeze vasele de război ruseşti din Marea Neagră, care blochează exporturile de cereale ale Kievului.

În altă ordine de idei, în timp ce pregăteşte noi sancțiuni, Uniunea Europeană subliniază că le foloseşte ca pârghie de negociere.

Josep Borrel, șeful diplomației europene: „Sancțiunile nu sunt veșnice, sunt doar un instrument de presiune pentru negocieri, pentru o încetare a focului și pentru a opri războiul. Uniunea Europeană ajută Ucraina din punct de vedere militar, dar nu vrea ca războiul să continue.”

Deşi ministerul rus al Economiei anunţa recent că rata anuală a inflației a ajuns la 17,7%, cel mai mare nivel din ultimii 22 de ani, Vladimir Putin pretinde că economia Rusiei este bine-merci.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Sistemul nostru bancar, moneda națională, transporturile, comerțul, economia în întregul ei au rezistat și nu s-au dezintegrat. Dimpotrivă, acum au resurse suficiente pentru a se dezvolta.”

Tot din arsenalul propagandei Kremlinului face parte şi teoria potrivit căreia ucrainenii ar încerca să ucidă jurnalişti ruşi.

Vladimir Putin: „Desigur, vom face tot ce e necesar pentru a-i proteja pe cei care lucrează pentru canalele oficiale din Rusia, televiziune, radio, pe internet şi adoptă poziţii patriotice.”

Adică pe cei care întreţin isteria antioccidentală pe scena publica din Rusia.

Olga Skabeeva, Rusia 1, "Păpușa de oțel de la Putin TV": "Occidentul) a declarat un război împotriva noastră. Ce mai așteptăm? Va trebui să desfășurăm o operațiune specială de demilitarizare a NATO".

Margarita Simonyan, șefa canalului RT: „Totul se va sfârși cu un atac nuclear, pentru mine, acesta este cel mai probabil scenariu.”

Vladimir Solovyov: "Dar noi vom merge în Rai, în timp ce ei vor crăpa pur și simplu"

Între timp, într-o schimbare drastică de poziţie, preşedinta Republicii Moldova a pledat pentru investiţii în armată.

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova: „O armată puternică şi bine echipată oferă ţării libertate de acţiune, încredere în forţele proprii şi opţiuni strategice. Republica Moldova trebuie să preia experienţa altor state neutre în vederea consolidării forţelor sale armate.”

Potrivit analiştilor occidentali, Kremlinul ar plănui să destabilizeze Moldova, ca să sporească tensiunile atât la Chişinău cât și în România vecină și, implicit, să exercite presiuni suplimentare asupra NATO.

Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe: „Suntem îngrijorați de escaladarea tensiunilor în Transnistria. Considerăm aceste incidente acte de terorism menite să destabilizeze regiunea și ne așteptăm la o anchetă obiectivă și exhaustivă.”

În noaptea de miercuri spre joi au fost postate imagini cu momentul atacului cu aruncătoare de grenade asupra aşa-zisului serviciu de securitate de la Tiraspol. Filmarea a fost făcută publică de separatiștii transnistreni, care susțin că atacatorii ar fi venit din Ucraina.