Ziua în care Marea Britanie părăsește UE. Ce se schimbă după BREXIT, la miezul nopții

Este finalul unui proces extrem de tensionat care a durat aproape patru ani. Imediat va începe o perioadă de tranziție de 11 luni, timp în care Londra va urma regulile blocului comunitar şi va contribui la bugetul Uniunii.

În Regatul Unit, dar şi la Bruxelles, cetăţenii britanici aşteaptă cu nostalgie sau de-a dreptul cu tristeţe momentul în care Marea Britanie nu va mai face parte din Uniune.

La lăsarea serii, mai mulți oameni cu steagul Regatului Unit și cel al Uniunii Europene s-au adunat în fața Parlamentului de la Londra ca să își arate tristețea provocată de ieșirea Marii Britanii din comunitate. Mulți dintre ei au fost printre cei mai înfocați contestatari ai Brexitului.

Steve Bray, manifestant pro-UE: „Am emoţii amestecate în acest moment. Tristeţe, sunt bucuros pentru timpul pe care l-am petrecut în Uniunea Europeană. Dar campania noastră s-a schimbat. Întrebarea nu mai e dacă vom reveni în Uniunea Europeană, ci când vom reveni”.

Citește și

Ce tarife de roaming vor avea românii în Marea Britanie după Brexit

În Bruxelles a fost organizat un spectacol de lumini și muzică. Pe clădirile din centrul orașului au fost proiectate culorile steagului britanic și ale drapelului belgian. Printre cei prezenți s-au aflat mulți britanici triști.

Richard Wells, expat britanic: „Stau în Bruxelles de 35 de ani şi acesta e sfârşitul britanicilor în Bruxelles, e foarte, foarte trist. Motivul pentru care suntem aici astăzi e că ne simţim văduviţi de ceea ce se întâmplă”.

Tot în Bruxelles, un grup de britanici a vrut să lase o dovadă „trainică” a faptului că ruptura Marii Britanii de Uniune nu este definitivă. Oamenii s-au adunat pe peluza din fața Parlamentului European, unde au adus un stejar, simbol al faptului că rădăcinile lor sunt europene.

Nick Crosby, organizator al campaniei: „E o senzaţie de durere, e o senzaţie de durere legată de ceea ce pierdem, la colaborarea şi la munca împreună la care trebuie să renunţăm, e o durere legată de viitor, care e mai tulbure”.

Pentru mulți dintre cetătenii britanici care locuiesc de ani de zile în alte țări europene, ieșirea Regatului din Uniunea Europeană înseamnă pierderea dreptului de a vota în localitățile respective.

Andrew Nixey, expat britanic, fermier și consilier ales: „Reprezentăm o bună parte a populaţiei. O treime, aproximativ, din populaţia acestei regiuni e britanică. Faptul că nu putem vota e ilogic. Plătim taxe, de ce nu putem vota?”.

Românii care trăiesc în Regatul Unit pot aplica până în iunie 2021 pentru a obține statutul de rezident, care le permite să rămână acolo și să beneficieze de aceleași drepturi.

Intrarea în Marea Britanie va fi permisă pe baza cărtii de identitate, cel puțin până la sfârsitul acestui an, sau cu pașaportul.

În plus, toate acordurile privind relațiile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie ar trebui finalizate înainte de 31 decembrie 2020, pentru a intra în vigoare din 1 ianuarie 2021.

Câteva schimbări practice vor interveni începând de sâmbătă

66 DE MILIOANE DE CETĂŢENI MAI PUŢIN

Vineri, la ora locală 23.00 (sâmbătă, 1.00, ora României), UE va pierde - pentru prima oară - un stat membru, care este, în plus, una dintre cele mai mari şi mai bogate ţări din bloc.

Odată cu plecarea a 66 de milioane de locuitori, populaţia UE va scădea la aproximativ 446 de milioane de oameni.

Teritoriul Uniunii se va micşora, de asemenea, cu 5,5%.

În cazul în care va decide vreodată să se întoarcă, regatul va trebui să se supună procedurii de aderare obişnuite.

INSTITUŢIILE

La Bruxelles, retragerea Union Jack de la Parlamentul European (PE) va simboliza o schimbare reală: Regatul Unit iese din UE şi devine ”ţară terţă”.

Niciunul dintre cei 73 de eurodeputaţi britanici aleşi în mai nu va mai participa la lucrările PE - 46 de mandate vor fi rezervate unor viitoare state membre, iar 27 vor fi redistribuite.

Londra nu va mai avea dreptul să prezinte un candidat la un post de comisar european. Deja nu mai există un reprezentat britanic în Executivul european, după ce Boris Johnson a refuzat să propună unul în noua Comisie a Ursulei von der Leyen.

Premierul britanic nu va mai fi invitat la summiturile europene, iar membrii Guvernului britanic nu vor mai asista la reuniuni ministeriale europene.

În calitate de cetăţeni ai unei ţări străine, britanicii nu vor mai putea ocupa posturi de funcţionari la Bruxelles. Mulţi dintre ei şi-au luat însă dublă naţionalitate, pentru a putea rămâne.

În schimb, Regatul Unit - al doilea contributor net la bugetul UE, după Germania - va continua să plătească până la sfârşitul perioadei de tranziţie.

DREPTURILE CETĂŢENILOR

Potrivit ONU, aproximativ 1,2 milioane de cetăţeni britanici trăiesc într-un stat membru UE, în principal în Spania, Iralanda, Franţa, Germania şi Italia.

Potrivit Oficiului britanic de statistică, 2,9 milioane de cetăţeni ai celor 27 de state membre UE trăiesc în Marea Britanie - reprezentând 4,6% din populaţia ţării.

În virtutea acordului retragerii, expatriaţii instalaţi de o parte şi de alta a Canalului Mânecii până la finalul perioadei de tranziţie îşi vor păstra drepturile de a locui sau munci în ţara gazdă.

Cetăţenii europeni care locuiesc în Regatul Unit trebuie să se înregistreze pentru a beneficia de aceste drepturi. Britanicii care trăiesc în UE sunt vizaţi de proceduri diferite de la ţară la ţară.

Libertatea circulaţiei se va aplica până la sfârşitul lui decembrie 2020. Detaliile drepturilor reciproce urmează să fie negociate după Brexit.

NEGOCIERILE

Regatul Unit a petrecut deja negociind termenii plecării sale cu un grup de lucru (”task force”) al CE, condus de Michel Barnier.

Însă negocierile vor intra într-o nouă fază de sâmbătă.

Regatul Unit va rămâne supus dreptului UE şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) până la sfârşitul tranziţiei.

Michel Barnier se află în discuţii cu statele membre în vederea definirii mandatului de negociere a viitoarei relaţii, mai ales la nivel comercial.

Spre deosebire de acordul dintre Regatul Unit şi CE, ratificat de către statele membre şi PE, acordul comercial ar putea să fie supus aprobării unui număr de peste 30 de parlamente naţionale şi regionale.

Uniunea Europeană este a treia mare putere economică mondială, după Statele Unite și China. Odată cu plecarea Marii Britanii, populația totală a Uniunii Europene va fi de aproximativ 446 de milioane de locuitori și teritoriul Blocului comunitar va scădea cu 5,5%.

Printre principalele prevederi ale apartenenței la UE se numără libertatea de circulație, care vine cu libertatea de a trăi și a lucra în orice țară din spațiul UE și piața unică europeană, mai exact comercializarea de bunuri fără impunerea unor taxe suplimentare.

Țările membre ale comunității europene au decis în anul 1993, prin Tratatul de la Maastricht, să își extindă orizonturile mai departe de zona economică și astfel a fost creată Uniunea Europeană în forma ei actuală.

Alături de Danemarca, Marea Britanie a obținut o derogare din partea UE pentru a-și păstra propria monedă, deși îndeplinea toate condițiile de adoptare a monedei euro. Decizia de a păstra lira sterlină ca monedă națională fost luată de prim-ministrul John Major, în anul 1991, în cadrul summitului de la Maastricht.