Lukașenko susține că Organizația Tratatului de Securitate Colectivă se va dizolva dacă Rusia pierde războiul cu Ucraina

Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, a declarat că Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) ar putea fi dizolvată dacă Rusia pierde războiul din Ucraina este din ce în ce mai populară, a declarat el în cadrul summitului organizat la Erevan (Armenia), potrivit Ukrainska Pravda.

"Știți, ideea că existența și soarta CSTO depind de succesul operațiunii Federației Ruse în Ucraina (războiul Rusiei împotriva Ucrainei - n.r.) a devenit în ultima vreme popularizată de mass-media. Dacă Rusia câștigă, CSTO va continua să funcționeze, dar dacă, Doamne ferește, nu câștigă, CSTO se va dizolva. Multe capete înfierbântate din țările noastre discută, de asemenea, această problemă. Cred că am ajuns la concluzia comună că, dacă, Doamne ferește, Rusia se prăbușește, atunci vom fi îngropați pe bună dreptate sub dărâmături", a mărturisit Aleksandr Lukașenko.

Totodată, Lukașenko a adăugat că astfel de discuții nu ar trebui să aibă loc și că "CSTO va exista și nimeni nu se va prăbuși".

CSTO este o alianță militară interguvernamentală din Eurasia, înființată în 2002 și formată din șase state post-sovietice: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan.

Citește și

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki: „Dacă Kievul cade, Rusia va ataca Polonia”

Anterior, prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a refuzat să semneze un proiect de declarație a Consiliului de Securitate Colectivă al CSTO în timpul summitului CSTO de la Erevan.

Rusia pare să piardă controlul în mai multe țări din Asia Centrală care au făcut parte din Uniunea Sovietică, în timp ce forțele sale armate par să se chinuie în fața ofensivei ucrainene.

În timp ce armata Kremlinului suferă multe pierderi pe frontul din Ucraina, Rusia are parte de alte conflicte lângă granițele sale. Așadar, în unele state care s-au aflat în Uniunea Sovietică s-a instalat haosul, având loc mai multe ciocniri violente în ultimele săptămâni.

"Rusia își retrage deja forțele din Asia Centrală. Deci, capacitățile Rusiei în ceea ce privește menținerea unui control asupra lucrurilor din regiune sunt reduse", a declarat pentru Insider Jeff Markoff, asociat senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Primele probleme pentru Moscova au apărut în luna septembrie, când Kârgâzstanul și Tadjikistanul s-au luptat pentru o regiune de graniță disputată în confruntări care au inclus tancuri și artilerie. Din cauza acestui conflict sângeros, în urma căruia au fost înregistrate sute de victime printre soldați și civili, peste 100.000 de persoane au fost strămutate.

Însă, cel mai fierbinte punct, spun cei de la Insider, rămâne conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, care a bifat un nou episod, în septembrie, din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah. Într-un război de șase săptămâni în toamna anului 2020, Azerbaidjanul a capturat regiunea după ce forțele azere, cu ajutorul dronelor israeliene și turcești, au decimat forțele armene.

Acest conflict constituie o mare problemă pentru Moscova, deoarece aceste două stat fac parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), un fel de versiune a NATO condusă de Rusia, care cuprinde Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.

La începutul anului 2022, 2.500 de soldați din cadrul CSTO - majoritatea ruși - au fost trimiși în Kazahstan, unde au ajutat guvernul să stopeze protestele de amploare împotriva corupției și represiunii. Trupe rusești au fost staționate, de asemenea, în Nagorno-Karabah ca pacificatori pentru a-i proteja pe armenii din regiune după războiul din 2020.

Liderii ruși, inclusiv Vladimir Putin, au moștenit această mentalitate colonialistă, considerând Asia Centrală (și Ucraina) ca făcând parte din sfera Rusiei. Fostele state sovietice din Asia Centrală erau, de asemenea, obișnuite ca Moscova să „șeful” în regiune.