Trupele americane au început să ajungă în Europa. Țara în care au fost trimiși primii militari

Galerie foto

Citește în acest articol:

►Preşedintele Macron şi cancelarul Scholz merg la Moscova pentru a discuta cu Vladimir Putin despre garanţii de securitate

►Kievul susţine că sprijinul Occidentului a făcut ca „strategia de intimidare a Moscovei” să eşueze

►Erdogan: Biden şi alţi occidentali nu au contribuit la reglementarea crizei dintre Rusia şi Ucraina

►Rusia analizează în continuare răspunsul Statelor Unite la cerinţele sale privind securitatea

►Ursula von der Leyen, a anunţat că UE a pregătit un pachet de sancţiuni „robust şi cuprinzător” pentru Rusia

►Rusia dezminte dezvăluirile americane despre înscenarea unui pretext pentru invadarea Ucrainei

►Statele Unite au notificat Ucraina despre o presupusă intenţie a Rusiei de a folosi ca provocare un material video

►Emmanuel Macron va merge luni la Moscova şi marţi la Kiev

►Noile desfăşurări militare americane au început în Germania şi Polonia

Iată cele mai noi informații despre criza din Ucraina:

UPDATE 19.20 Primele trupe americane trimise să consolideze apărarea aliaţilor europeni din NATO în contextul comasării de trupe ruse la graniţa ucraineană au sosit în Germania, a anunţat vineri Comandamentul militar al SUA în Europa, transmite Reuters.

''Soldaţi din Corpul de Armată 18 Aeropurtat au sosit astăzi la Wiesbaden'', a declarat un purtător de cuvânt al comandamentului, adăugând că în Germania va fi stabilit un cartier general pentru gestionarea desfăşurării a circa 1.700 de militari americani din SUA în Polonia.

Preşedintele american Joe Biden a dispus miercuri sporirea temporară a prezenţei militare a SUA pentru consolidarea apărării aliaţilor din flancul estic al NATO. Circa 1.000 de militari dintr-un batalion de infanterie Stryker vor fi repoziţionaţi de la o bază din Germania în România, iar aproximativ 2.000 de militari americani vor veni în Europa de la baza Fort Bragg din Carolina de Nord, dintre care 1.700 vor fi desfăşuraţi în Polonia şi 300 în Germania.

UPDATE 18.50 Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, a acuzat vineri din nou Occidentul că incită la război în Ucraina şi a insistat să se discute cu Rusia şi să fie luate în considerare interesele acesteia în criza actuală, transmite agenţia EFE.

''Este vorba despre interesele Rusiei, cu care este necesar dialogul în locul incitării la război pe care o vedem de mai multe săptămâni'', a spus preşedintele croat în faţa presei. El a apreciat că aceste interese au un caracter statal şi nu sunt un capriciu al preşedintelui rus Vladimir Putin.

''Nu este vorba despre o chestiune legată de ''starea psihologică a lui Putin'', aşa cum se încearcă să fie prezentată tot timpul, pentru că Rusia nu este Putin. Rusia va fi şi a fost înaintea lui Putin'', a indicat preşedintele Zoran Milanovic.

De asemenea, el a respins acuzaţiile conform cărora nu este solidar cu Ucraina. ''Pot fi solidar cu Polonia şi Lituania, şi sunt, pentru că este vorba de ţări membre ale NATO. Ucraina nu este membră a NATO, acolo este altă istorie, o istorie complet diferită'', a motivat preşedintele croat şi a promis încă o dată că nu va permite ca ţara sa, membră a NATO din anul 2009, să participe la o strategie care, în opinia lui, este o greşeală.

El a acuzat recent de mai multe ori Occidentul că este responsabil pentru criza din Ucraina, ţară pe care o consideră ca fiind ''una dintre cele mai corupte din lume''.

Premierul croat Andrej Plenkovic a calificat declaraţiile lui Milanovic drept ruşinoase şi contrare politicii oficiale a guvernului de la Zagreb, şi a transmis Kievului scuze.

UPDATE ora 13.55 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va discuta luni la Moscova cu omologul său francez, Emmanuel Macron, despre cerinţele Moscovei de a primi garanţii de securitate, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.

Rusia consideră importantă vizita preşedintelui francez, iar Putin îi va explica modul în care înţelege răspunsul iniţial al Statelor Unite la cererile părţii ruse, a declarat Peskov la o întâlnire cu presa.

În continuarea eforturilor diplomatice, Putin îl va avea marţi ca oaspete pe cancelarul german Olaf Scholz, a mai comunicat purtătorul de cuvânt.

Potrivit lui Peskov, nu s-a ajuns încă la niciun acord privind propunerea Turciei de a găzdui o întrevedere între Putin şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Atât Macron, cât şi Scholz vor face săptămâna viitoare vizite şi la Kiev - preşedintele francez marţi, după întâlnirea cu Putin, iar cancelarul german luni, înainte de convorbirile de la Moscova.

Germania încearcă să organizeze şi o întâlnire trilaterală la Berlin, cu liderii Franţei şi Poloniei, transmite Reuters vineri.

UPDATE ora 13.35 Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a salutat vineri sprijinul oferit de Occident Kievului în faţa temerilor privind o ofensivă a Rusiei, ceea ce a permis în opinia sa ca 'strategia de intimidare' a Moscovei să eşueze, relatează AFP.

În contextul în care Kievul a primit în această săptămână vizita liderilor britanic, polonez, turc şi olandez şi se pregăteşte să îl primească marţi pe preşedintele francez Emmanuel Macron, "valul de delegaţii străine în vizită în Ucraina împiedică Rusia să exacerbeze situaţia şi mai mult din punct de vedere al securităţii", a declarat şeful diplomaţiei ucrainene într-o conferinţă de presă.

"În ciuda ameninţărilor (...), partenerii noştri cred în Ucraina, ceea ce înseamnă că strategia de intimidare a Moscovei nu funcţionează. Rusia a pierdut partea asta", a declarat el.

Vizitele liderilor străini "reduc semnificativ provocările de securitate cu care ne confruntăm şi strică jocul Kremlinului", a mai spus Kuleba.

UPDATE ora 13.25 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan consideră că preşedintele american Joe Biden şi alte ţări occidentale nu au contribuit la reglementarea crizei dintre Rusia şi Ucraina şi că nu există lideri europeni potriviţi pentru a soluţiona această criză, transmit vineri Reuters şi AFP, citând media turce.

"Din păcate, occidentalii nu au făcut până acum decât să înrăutăţească lucrurile", a declarat Erdogan pentru CNN Turk în avionul cu care se întorcea dintr-o vizită în Ucraina.

Comentariile sale vin după ce joi liderul turc s-a întâlnit la Kiev cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi şi-a reiterat oferta ca Turcia să medieze criza cu Ucraina, ofertă salutată de partea ucraineană. El s-a oferit de asemenea să găzduiască o întâlnire între liderii ucrainean şi rus.

Erdogan a precizat în declaraţiile de presă la revenirea de la Kiev că "acordă o înaltă preţuire" vizitei pe care intenţionează să o efectueze preşedintele rus Vladimir Putin în Turcia.

Turcia, ţară cu ieşire la Marea Neagră membră a NATO şi care de mai mulţi ani menţine un echilibru instabil în geopolitica regională, s-a oferit încă din noiembrie 2021 să medieze criza legată de Ucraina.

UPDATE ora 13.05 Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse analizează în continuare răspunsul Statelor Unite la cerinţele Moscovei privind securitatea şi îl va informa pe preşedintele Vladimir Putin când va finaliza acest proces, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zaharova, citată de Interfax, conform agenţiei Reuters.

Rusia, care a concentrat forţe militare la frontierele Ucrainei, încearcă să obţină din partea Occidentului garanţii de securitate, inclusiv angajamentul că Ucraina nu va fi primită în NATO, iar Alianţa nord-atlantică nu se va mai extinde.

Statele Unite au respins aceste pretenţii, însă au anunţat că sunt dispuse să discute despre controlul armamentelor şi unele măsuri pentru promovarea încrederii reciproce.

UPDATE ora 12.45 Uniunea Europeană a pregătit un pachet de sancţiuni „robust şi cuprinzător” pentru Rusia, dacă aceasta continuă ameninţarea împotriva Ucrainei, a declarat preşedinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, cotidianelor Handeslblatt şi Les Echos, informează Reuters.

„Am pregătit un pachet robust şi cuprinzător de sancţiuni financiare şi economice”, a declarat von der Leyen, adăugând că sancţiunile includ „limitarea accesului la capitalul străin” şi „controlul exporturilor, în special asupra bunurilor tehnice”.

Pachetul de sancţiuni în cauză face referire şi la controversatul gazoduct Nord Stream 2 din Marea Baltică. Punerea în funcţiune a acestuia depinde „de comportamentul Rusiei”, a spus subliniat executivului UE.

„Apropiaţii lui Putin şi oligarhii ar putea fi, desigur, afectaţi de aceste măsuri”, a adăugat von der Leyen.

UPDATE ora 12.25 Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a respins vineri acuzaţiile Statelor Unite conform cărora Rusia pregăteşte un video trucat ca pretext pentru atacarea Ucrainei, transmite agenţia de presă RIA, preluată de Reuters. El a susţinut că dezvăluirile făcute de americani sunt "aiureli".

UPDATE ora 11.45 Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat vineri că Statele Unite au notificat Ucraina despre informaţii conform cărora Rusia ar putea folosi un material video ca pretext pentru lansarea unei ofensive militare, transmite Reuters.

Kuleba a comparat situaţia actuală cu cea din 2014, când Rusia a anexat Crimeea şi i-a sprijinit pe separatiştii din estul Ucrainei.

Serviciile de informaţii americane cred că Rusia ar putea înscena imagini revoltătoare despre efectele unei explozii; în presupusa înregistrare video ar urma să apară inclusiv echipament aparţinând Ucrainei sau aliaţilor acestei ţări, ceea ce ar justifica o invazie rusă.

"În principiu, ceea ce s-a făcut public nu ne surprinde", a afirmat ministrul. "Din 2014, am asistat la numeroase acţiuni perfide din partea Federaţiei Ruse", a adăugat el.

UPDATE ora 09.20 Preşedintele francez Emmanuel Macron va merge luni la Moscova, iar marţi la Kiev, a indicat vineri Palatul Élysée pentru AFP.

Şeful statului francez a vorbit la telefon, de trei ori săptămâna aceasta, cu omologul său rus, Vladimir Putin, în vederea dezamorsării crizei.

După o conversaţie cu şeful statului francez, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a exprimat o „accelerare a procesului de pace”.

Miercuri seară, Élysée şi-a exprimat de asemenea, la fel ca Statele Unite, „susţinerea privind suveranitatea în integritatea teritoarială a Ucrainei”.

---

Între timp, Washingtonul trimite 3.000 de militari în România, Polonia și Germania. Analiștii occidentali consideră că nu este o provocare, ci o reacție fermă la agresiunea Rusiei.

„Îi sustinem fără rezerve pe aliații noștri europeni”, a spus, răspicat, președintele american. În timp ce liderii europeni fac un adevărat tur de forță pentru a calma spiritele în Estul Europei.

Oficialii de la Pentagon atrag atenția că Moscova s-ar putea folosi de imagini video trucate, cu atacuri asupra Rusiei, care să justifice o eventuală invadare a Ucrainei.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului: „Credem că Guvernul rus are în plan să pună în scenă un fals atac din partea militarilor sau a serviciilor secrete ucrainiene asupra Rusiei sau a populației vorbitoare de rusă. Își vor justifica astfel acțiunea. Credem că Rusia ar putea produce o înregistrare video de propagandă foarte violentă, care ar arăta cadavre şi persoane care joacă rolul de persoane îndoliate, precum şi imagini cu locuri distruse cu echipamente militare ucrainene sau occidentale”.

Potrivit Pentagonului, detaliile planului pus la cale de Rusia au fost scoase la iveală de serviciile secrete americane.

Ned Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat: „Realizarea unor astfel de videoclipuri de propagandă este una dintre opțiunile pe care Guvernul rus le dezvoltă ca pretext fals pentru a iniția și a justifica o agresiune militară împotriva Ucrainei. Nu știm dacă Rusia va folosi neapărat această opțiune sau dacă va apela la altceva, în zilele următoare”.

Între timp, în baletul diplomatic derulat de occidentali s-a implicat și președintele Turciei. Recep Erdogan a vizitat, joi, Kievul, urmând ca săptămâna viitoare să meargă și la Moscova.

Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei: „Ne exprimăm din nou sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea partenerului nostru strategic și vecin, Ucraina, ca națiune cu ieșire la Marea Neagră. Îndemnăm toate părțile să dea dovadă de reținere de dragul păcii în regiune”.

Turcia încearcă să își refacă imaginea în cadrul NATO

O mediere reușită ar putea restabili imaginea Ankarei în cadrul NATO și în faţa Statelor Unite, dupa tensiunile provocate de achiziționarea de către Turcia a unui sistem de apărare rusesc.

Pe teren, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, s-a deplasat în Belarus pentru a verifica pregătirile în vederea exerciţiilor comune de la mijlocul acestei luni. Potrivit NATO, este cea mai mare desfășurare militară a Moscovei în Belarus de la sfârșitul Războiului Rece. Mobilizarea include forțe pentru operațiuni speciale Spetsnaz, avioane de luptă Suhoi-35, rachete Iskander cu capabilitate duală și sisteme de apărare aeriană S-400.

1.000 de soldați americani, în România

Noi trupe americane se pregătesc de plecarea către Europa.

Matt Visser, căpitan în Divizia 18 Airborne: „Vrem să ne asigurăm că fiecare soldat care părăsește acest aerodrom, care urcă într-o aeronavă, înțelege care este misiunea lui. Ştie că este susținut de un soldat în stânga și de altul în dreapta și că cei care conduc sunt aici pentru a avea grijă de ei, pentru a se asigura că revin acasă în siguranță”.

Aproximativ 1.000 de militari vor fi dizlocați din Germania în țara noastră. O prezență temporară, dar care poate fi suplimentată oricând, dacă va fi nevoie, spun oficialii americani.