Lista lui Orban. Cele 11 condiții puse de „oaia neagră” a UE pentru a sprijini drumul european al Ucrainei

Acesta este un fragment din declarația Olga Stefanishyna, viceprim-ministrul și șeful echipei ucrainene la negocierile de aderare la UE.

Aceste cuvinte au fost auzite la Luxemburg la un eveniment istoric pentru Ucraina – deschiderea oficială a acestor negocieri.

Premierul ungar Viktor Orbán a fost de acord să sprijine începerea negocierilor de aderare numai dacă Ucraina se angajează public să îndeplinească cele 11 cereri ale Budapestei privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.

Pentru a îndeplini ultimatumul maghiar, Stefanishyna a fost nevoită să facă afirmația de mai sus.

Lista celor 11 revendicări ale Ungariei

1. Asigurați-vă la nivel legislativ că directorii de școli nu au dreptul exclusiv de a modifica deciziile privind predarea anumitor discipline în limba ucraineană/maghiară (cu excepția disciplinelor „Limba ucraineană”, „Literatura ucraineană” și „Istoria Ucrainei”, a căror predare în limba ucraineană este prevăzută de legea relevantă).

Există formulări de compromis cu care Ungaria a fost de acord: pentru a extinde numărul de materii care urmează să fie studiate în limba ucraineană, este necesar acordul/inițiativa părinților a două treimi dintre elevi, scrie presa ucraineană.

2. Pentru a asigura utilizarea limbii maghiare în întregul proces educațional, inclusiv posibilitatea utilizării limbii maghiare în timpul tuturor celorlalte evenimente, întâlniri, sesiuni, precum și în procesul de creare a imaginii instituției (în publicitate, pe site-ul web, etc.).

Conform cursului negocierilor, un compromis pare real. Modificările discutate aici și mai jos oferă drepturi suplimentare în educație numai pentru limbile oficiale ale UE, adică nu se va aplica învățământului în limba rusă.

3. Restabilirea statutului de „școală a minorităților naționale” cu predare în limba maghiară la nivel legislativ.

Unul dintre punctele problematice, dar pentru Ungaria – unul dintre cele cheie.

Ucraina este pregătită să discute despre introducerea statutului de „instituție de învățământ secundar general al comunității naționale” (poate și cu extindere la învățământul preșcolar).

4. Asigurarea dreptului de a alege limba de predare pentru universități și instituții de învățământ și formare profesională, inclusiv cele private.

Un compromis pare posibil, dar depinde de punctul 3, arată presa ucraineană.

5. Oferiți o oportunitate absolvenților de școală de a primi o traducere în limba maghiară (cu excepția sarcinilor privind limba și literatura ucraineană, limbi străine).

Părțile au convenit asupra unui compromis.

6. Domeniul de aplicare teritorial al legislației privind utilizarea limbilor nu este o „unitate administrativă”, ci o „așezare” (care nu este din punct de vedere juridic o unitate administrativă). Vă rugăm să utilizați termenii „populație” și „unitate administrativă” ca domeniu teritorial de aplicare.

Părțile au convenit asupra unui compromis.

7. Prezența unui procent adecvat din populație nu acordă automat dreptul de a folosi limba, fiind necesară și o decizie corespunzătoare a autorităților locale. Vă rugăm să nu legați aplicarea drepturilor lingvistice cu decizia oricărui organ (cum ar fi un consiliu local), cu condiția să fie respectat raportul necesar de populație, ci să le furnizați minorității naționale în conformitate cu legea (ținând cont de datele al ultimului recensământ al populaţiei – în prezent 2001).

O problemă cu poziții foarte divergente. Ungaria, de fapt, cere recunoașterea întregii regiuni transcarpatice ca teritoriu de reședință tradițională maghiară, cu modificările corespunzătoare, începând cu semne bilingve chiar și în acele puncte în care maghiarii nu au trăit niciodată în masă, sau au trăit cândva, iar acum aproape că nu există, scrie presa ucraineană.

8. Condiția pentru realizarea drepturilor lingvistice ale unei minorități naționale care are „în mod tradițional” (cel puțin 100 de ani) pe teritoriul dat este de cel puțin 10% din populație, iar pentru un „număr semnificativ” al minorității - 15%. În cazul unei minorități naționale rezidente „tradițional” (cel puțin 100 de ani), cerem să fie desființată condiția de 10% din populație.

Un articol foarte problematic în partea referitoare la anularea cerinței de 10%, scrie presa ucraineană.

9. Restricții lingvistice în viața de zi cu zi și pedepse disproporționate pentru încălcarea regulilor lingvistice. La nivel legislativ, solicităm eliminarea completă a restricțiilor lingvistice privind afișarea toponimelor și denumirilor geografice în limba minorității naționale, în contactele cu autoritățile statului și în instituțiile de sănătate, în cadrul evenimentelor sportive, în domeniul turismului, precum precum și privind afișarea obligatorie a informațiilor în limba ucraineană sau utilizarea subtitrarilor la difuzarea oricărei informații publice (de exemplu, în cinema, teatru, pe afișe, în publicitate).

Un compromis pare posibil.

10.Abolirea conceptului de autonomie culturală. Solicităm ca conceptul de autonomie culturală să fie inclus în sistemul juridic. Solicităm să ne asigurăm dreptul de a folosi liber simbolurile naționale și dreptul de a celebra liber sărbătorile naționale.

Ungaria a abandonat cererea de autonomie, acum compromisul pare mai realist, dar există o piedică serioasă în ceea ce privește folosirea liberă a simbolurilor statului maghiar în activitatea autorităților locale.

11. Restricții privind utilizarea limbii maghiare în viața politică, introducerea cunoașterii obligatorii a limbii de stat în viața publică și abolirea posibilității de reprezentare politică independentă. Solicităm să se asigure utilizarea liberă a limbilor în timpul alegerilor și referendumurilor parlamentare și locale, abolirea convențiilor privind utilizarea limbii minorității naționale în viața publică și să se asigure dreptul la reprezentare în parlament.