La Paris și Bruxelles se discută frenetic despre pariul riscant pe care și l-a asumat președintele Macron
Your browser doesn't support HTML5 video.
La Paris și Bruxelles se discută frenetic despre pariul riscant pe care și l-a asumat președintele Macron prin convocarea alegerilor anticipate. Fiecare tabără politică încearcă să mobilizeze electoratul care a fost absent la europarlamentare: 48%
Aparent surprinzătoare, mișcarea politică a președintelui Macron a prins nepregătită o mare parte a clasei politice. De fapt, potrivit cotidianului le Monde, Macron pregătea în secret de câteva luni dizolvarea parlamentului.
Adunarea Națională a Franței este practic paralizată de când coaliția lui Macron a pierdut majoritatea absolută la alegerile parlamentare din 2022. Acest lucru a silit executivul să guverneze mai mult prin asumarea răspunderii, cum s-a întâmplat în cazul reformării sistemului de pensii.
Analiștii cred că anunțul-șoc, care a eclipsat într-o mare măsură victoria spectaculoasă a extremei-drepte, are menirea de a recupera inițiativa, forțând partidul lui Marine Le Pen să reintre în campanie mai repede decât și-ar fi dorit.
Louis Aliot, Prim-vicepreședinte al Adunării Naționale: „Cred că suntem pregătiți. Serios! ”
Marine le Pen: „Avem o șansă istorică de a readuce Franța pe calea cea bună. Ca să facem asta trebuie să-i mobilizam pe toți cei care dezaprobă politicile lui Emmanuel Macron. După care să inițiem două proiecte majore: creșterea puterii de cumpărare prin redresare economică și, desigur, combaterea insecurității și a imigrației.”
Gilles Bouleau, jurnalist TF1: „Dacă veți avea majoritate în Adunarea Națională, cine va fi prim-ministru? Jordan Bardella sau dumneavoastră, Marine Le Pen?"
Marine le Pen: „Jordan Bardella.” Cu alte cuvinte, ținta lui Marine le Pen rămâne Palatul Elysee.
Macron speră să mobilizeze alegătorii care s-au abținut de la vot duminică, adică 48%.
Alegerile legislative în doua tururi favorizează partidele tradiționale, deoarece alegătorii de stânga și de dreapta se mobilizează de obicei în spatele candidatului centrist, pentru a învinge extrema dreaptă.
Rămâne de văzut dacă realitatea va confirma ipotezele pe care se bazează pariul hazardat al președintelui Macron.
Bărbat: „Dizolvarea Adunării Naționale mi se pare un joc foarte primejdios. Să încerci să-i mobilizezi pe francezi într-un context foarte complicat pentru partidul prezidențial îl lasă pe Macron vulnerabil în fata riscului de a se trezi cu o majoritate ostil[. Nu mi se pare un plan bun.”
În altă ordine de idei, candidata Popularilor Europeni pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei, Ursula von der Leyen, le-a propus socialiştilor şi liberalilor să reediteze în noul legislativ majoritatea celor trei mari grupuri politice pro-europene. Ea nu exclude, totuși, alte înţelegeri, de pildă cu grupul Conservatorilor și reformiștilor europeni.
Ursula von der Leyen: „Obiectivul meu este să continui pe această cale alături de cei care sunt pro-europeni, pro-ucraineni și pro-statul de drept. Împreună vom și putem forma un bastion împotriva extremelor de stânga și dreapta.”
Sophia Russack, analist CEPS: „Nu se reduce totul la cifre, la număr de mandate. În Parlamentul European contează enorm capacitatea de a face front comun. Și nu văd fuzionând aceste două grupuri de extremă dreapta: ID - Identitate și Democrație și CRE - Grupul conservatorilor de reformiștilor europeni (condus de Giorgia Meloni). După ce ID i-a exclus pe germanii din AFD, mai degrabă anticipez formarea unui alt treilea grup, decât unirea lor. Cauzele sunt multiple, dar în primul rand îi desparte atitudinea fata de războiul dintre Rusia și Ucraina. Partidele din CRE sprijină cu tărie Ucraina, iar cele din ID sunt foarte prietenoase cu Rusia, iar asta e o linie de demarcație foarte acentuată.”