Kremlinul recunoaşte că Vadim Krasikov, eliberat în urma schimbului de deţinuţi cu Occidentul, este un asasin al statului rus

Kremlin și-a asumat în esenţă că uciderea unui disident cecen la Berlin în 2019 a fost o lovitură ordonată de Moscova. De asemenea, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a sugerat că acesta are legătură cu garda personală a lui Vladimir Putin. Sunt declaraţii a căror sinceritate a luat prin surprindere, iar observatorii se întreabă de ce.

"Krasikov este un angajat al FSB", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, adăugând că acesta "a servit cu unele dintre persoanele care lucrează în garda de securitate a preşedintelui".

Krasikov a fost unul dintre cei opt ruşi eliberaţi din închisorile din Vest care s-au întors joi la Moscova, ca parte a unui acord complex de schimb în care 16 persoane au fost eliberate din custodia Rusiei, inclusiv reporterul american Evan Gershkovich şi mai mulţi disidenţi ruşi.

Cei implicaţi în negocieri au declarat că, pentru Putin, Krasikov a fost întotdeauna cea mai importantă piesă a puzzle-ului, Kremlinul insistând că el ar trebui să facă parte din orice schimb, scrie The Guardian. O sursă de la Moscova care este la curent cu negocierile a spus că Putin era de-a dreptul "maniac" în ceea ce priveşte întoarcerea lui Krasikov din Germania, iar mărturisirea de vineri explică într-o oarecare măsură de ce.

O PREMIERĂ

Este pentru prima dată când Kremlinul recunoaşte că unul dintre agenţii săi se află în spatele unei crime pe pământ străin. Anterior, Moscova a negat întotdeauna implicarea în cazuri precum otrăvirea lui Aleksandr Litvinenko în 2006 la Londra, tentativa de asasinare a lui Serghei Skripal în 2018 la Salisbury sau numeroasele lovituri asupra refugiaţilor ceceni din Istanbul, oricât de puţin plauzibile ar fi fost.

Când Krasikov l-a ucis pe exilatul cecen Zelimhan Hangoşvili la Berlin în 2019, Kremlinul a negat orice responsabilitate. "Resping categoric orice legătură între acest incident, această crimă şi Rusia oficială", a declarat Peskov la acea vreme. Cu toate acestea, într-un interviu acordat la începutul acestui an, Putin s-a referit la Krasikov ca la un "patriot" care a "lichidat un bandit".

Krasikov şi ceilalţi şapte repatriaţi în Rusia - un amestec de spioni şi persoane care execută pedepse penale - au avut parte de o primire eroică la Moscova după schimbul de la Ankara, cu un covor roşu, o gardă de onoare şi sosirea lui Putin în persoană pentru a le oferi îmbrăţişări şi buchete de flori la coborârea din avion.

Peskov a confirmat că Artem Dulţev şi Anna Dulţeva, care s-au dat drept un cuplu argentinian în Slovenia, erau de fapt "ilegalişti" ruşi - o aşa-numită celulă în aşteptare, spioni sub acoperire care pot petrece zeci de ani în străinătate pretinzând că sunt străini. Cei doi copii ai cuplului, care fuseseră luaţi în plasament atunci când părinţii lor au fost arestaţi la sfârşitul anului 2022, au călătorit cu ei în Rusia. "Copiii ilegaliştilor care au sosit ieri au aflat că sunt ruşi abia în avionul de la Ankara. Ei nu vorbesc limba rusă", a declarat Peskov. Putin i-a salutat în spaniolă cu cuvintele "buenas noches" când au coborât din avion.

DILEMA GERMANĂ

Cancelarul german, Olaf Scholz, care i-a dat personal lui Joe Biden undă verde pentru partea Berlinului din acord, a apărat schimbul de deţinuţi ca fiind justificat de "datoria de a proteja vieţi", în timp ce Germania se întreabă dacă nu a plătit cumva un preţ prea riddicat prin eliberarea lui Krasikov.

În timp ce în timpul Războiului Rece au existat nenumărate schimburi de agenţi secreţi pe "Podul spionilor" de la Glienicke, marele târg încheiat joi a impus Germaniei să deschidă gratiile închisorii pentru un bărbat despre care un tribunal din Berlin a stabilit că a comis o "crimă ordonată de stat" pe teritoriul german.

Eliberarea deţinuţilor a fost întâmpinată cu bucurie şi uşurare în întreaga Germanie, dar şi cu îngrijorare din partea grupurilor de apărare a drepturilor şi cu indignare din partea familiei victimei crimei.

Scholz, care şi-a întrerupt vacanţa pentru a-i saluta pe 13 dintre foştii deţinuţi la coborârea dintr-un avion privat, la Köln, a declarat că nu a avut de ales, având în vedere că viaţa cel puţin a unora dintre ostatici a fost în joc. "Nimeni nu a luat cu uşurinţă această decizie de a expulza un criminal condamnat la închisoare pe viaţă după doar câţiva ani de detenţie", a spus el.

După o întâlnire "emoţionantă" cu cei eliberaţi, Scholz a declarat că, vorbind cu ei "acum, în libertate, a înlăturat orice îndoială" cu privire la faptul că nu a procedat corect.

Michael Roth, deputat din partea social-democraţilor lui Scholz, a declarat că uneori este necesar "din motive umanitare. să facem o înţelegere cu diavolul".

Ministrul justiţiei, Marco Buschmann, din Partidul Liber Democrat, a declarat că guvernul a fost nevoit să facă o "concesie dureroasă", sub forma ordinului de eliberare a lui Krasikov, o premieră, pe care el personal a trebuit să o semneze.

Amnesty International, organizaţia pentru drepturile omului, a salutat schimbul, dar a avertizat cu privire la precedentul pe care l-ar putea crea. "Guvernul rus s-ar putea simţi încurajat să continue arestările politice şi încălcările drepturilor omului fără să se teamă de consecinţe", a declarat secretarul general adjunct al filialei germane a grupului, Christian Mihr.

În schimb, familia lui Hangoshvili a reacţionat cu furie, spunând că nu au fost informaţi în prealabil. "A fost o veste devastatoare pentru noi, rudele", a afirmat familia într-un comunicat transmis prin intermediul avocatei lor, Inga Schulz. "Pe de o parte, suntem fericiţi că viaţa cuiva a fost salvată. În acelaşi timp, suntem foarte dezamăgiţi că se pare că nu există lege în lume, nici măcar în ţările în care legea ar trebui să fie cea mai înaltă autoritate", a comentat familia victimei lui Krasikov.

Roderich Kiesewetter, deputat din partea creştin-democraţilor din opoziţie şi fost ofiţer al Bundeswehr-ului, a declarat că "pericolul sabotajului sau al terorismului din partea Rusiei ar putea creşte acum", deoarece Putin a arătat că slugile sale nu au de ce să se teamă de consecinţe.

VARIABILA TRUMP

Potrivit Der Spiegel, Putin probabil că a calculat că ar fi fost mult mai greu să obţină eliberarea lui Krasikov dacă Donald Trump ar fi câştigat alegerile din SUA în noiembrie, având în vedere relaţia îngheţată a fostului preşedinte cu Berlinul. "Putin nu ar trebui să aibă nicio problemă în a găsi ajutoare pentru a vâna persoane indezirabile în Occident", a spus acesta. "Ei ştiu: şeful îi va aduce întotdeauna acasă", arată Der Spiegel.

La rândul său, Trump a comentat că schimbul a fost o "victorie pentru Putin" şi că el, în calitate de preşedinte, ar fi putut să îi aducă pe americani acasă fără să fie nevoit să accepte un schimb.

"Ca de obicei, a fost o victorie pentru Putin sau pentru orice altă ţară care se târguieşte cu noi, dar am primit pe cineva înapoi, aşa că nu voi contesta niciodată acest lucru", a declarat el pentru Fox. "Nu ar fi trebuit să plătim nimic. Nu ar fi trebuit să lăsăm să plece unii dintre marii criminali ai lumii, pentru că asta s-a întâmplat, după cum ştiţi", a comentat fostul preşedinte. El a sugerat, fără dovezi, că SUA au oferit Rusiei mai mult decât deţinuţi în cadrul schimbului. "Când începi să plăteşti bani ... când începi să faci asta, dintr-o dată, o să ai o mulţime de ostatici luaţi prizonieri, ca să spun aşa, şi vei avea o mulţime de lucruri care se vor întâmpla", a spus Trump. "Este foarte rău. Este un precedent foarte rău", a comentat fostul preşedinte.

Discuţii privind eliberarea deţinuţilor occidentali din Rusia, precum şi a liderului opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi într-un schimb pentru Krasikov, au avut loc încă din 2022, la scurt timp după ce a început invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina. Dar, la momentul respectiv, Berlinul a opus rezistenţă, ministrul de externe, Annalena Baerbock, conducând opoziţia faţă de un Scholz mai deschis ideii. Baerbock, în special, şi-a exprimat îngrijorarea că, dacă Navalnîi ar fi schimbat cu Krasikov, inamicul lui Putin s-ar întoarce probabil curând în Rusia şi ar fi arestat din nou, lăsând Occidentul cu mâna goală, a relatat Die Zeit.

PRECEDENTUL DIN RĂZBOIUL RECE

Cu toate acestea, Scholz a fost în cele din urmă de acord cu un schimb major de deţinuţi în februarie, spunându-i lui Biden: "Pentru tine, voi face asta". Dar până la sfârşitul lunii, Navalnîi era mort într-o colonie penitenciară rusă. Soarta sa a fost percepută pe scară largă în Occident ca un avertisment pentru ceilalţi deţinuţi din Rusia, ceea ce a determinat diplomaţii germani şi oficialii serviciilor de informaţii să îşi dubleze eforturile pentru a încheia un acord.

Cotidianul de mare tiraj Bild a precizat că, pe lângă schimburile de spioni din timpul Războiului Rece între Moscova şi Washington efectuate la Berlin, Germania de Vest a "cumpărat" şi libertatea a mii de cetăţeni est-germani închişi înainte de căderea Zidului Berlinului în 1989. Acesta a citat foşti oficiali ai serviciilor secrete germane care au avertizat Occidentul că riscă să deschidă "Cutia Pandorei" prin înţelegerea cu Putin, care ar putea ordona oricând arestări arbitrare ale cetăţenilor străini.

Un fost director al serviciului german de informaţii externe BND, August Hanning, a declarat că, în trecut, liderii s-au asigurat că astfel de schimburi au avut loc "între egali" - ceea ce înseamnă că "statul nu se face vulnerabil la şantaj".