Kremlinul, către Helsinki: Dacă ameninți o țară care deține arme nucleare, trebuie să iei în calcul toate opțiunile

Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski, a declarat, joi, că Finlanda și Suedia vor deveni potențiale ținte pentru Rusia.

Finlandezii, pe de altă parte, spun că sunt pregătiți pentru orice, fie că este vorba despre amenințări armate clasice, cibernetice sau hibride.

Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dimitri Polianski, este de părere că aderarea Finlandei și a Suediei la NATO nu este o lovitură pentru securitatea Rusiei. Cu toate acestea, oficialul spune că, din momentul în care cele două state devin membre ale alianței, teritoriile lor devin potențiale ținte pentru Rusia.

De altfel, Polianski a adus vorba și despre arsenalul atomic. "Dacă ameninți o țară care deține arme nucleare, trebuie să iei în calcul toate opțiunile", a spus oficialul, citat de Ria Novosti.

Citește și

Rusia ar putea tăia furnizarea de gaze către Finlanda, după anunțul de aderare la NATO

Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Am spus în mod repetat că extinderea NATO și apropierea infrastructurii NATO de granițele noastre nu fac lumea și mai ales Eurasia mai stabilă și mai sigura, asta e limpede. Dacă NATO face pași în direcția noastră, atunci noi vom face o analiză specială și vom decide măsurile necesare pentru a echilibra situația și a ne asigura securitatea”.

De cealaltă parte, finlandezii spun că sunt pregătiți pentru orice amenințare care ar putea veni dinspre Moscova.

Pekka Haavisto, ministrul de Externe al Finlandei: „Ne pregătim, în aceste vremuri, pentru orice. Amenințări militare tradiționale, încălcări ale spațiului aerian și ale apelor teritoriale și așa mai departe. În aceeași măsură, ne așteptăm și la riscuri cibernetice și hibride, care sunt atât de des întâlnite”.

În declarațiile sale dinaintea invaziei din Ucraina, Vladimir Putin spunea că vrea să țină NATO cât mai departe de granițele Rusiei. A obținut exact contrariul: Finlanda are 1.300 de kilometri de frontieră comună cu Rusia și o armată pregătită care este deja la standarde NATO. Militarii finlandezi participă la exerciții comune cu aliații încă din anii '90.

Pekka Haavisto, ministrul de Externe al Finlandei: „De altfel, securitatea noastră tradițională e una destul de solidă. Avem o rezervă de 280.000 de oameni, armata e obligatorie. Avem echipament modern, aeronave Hornet, tocmai am comandat avioane F-35. Așa că suntem obișnuiți să ne protejăm propria țară”.

Și populația, și clasa politică finlandeză sunt pregătite pentru aderarea la NATO. Doar un sfert dintre finlandezi și zece dintre cei 200 de membri ai legislativului se împotrivesc integrării în Alianța Nord-Atlantică.

La Moscova, președintele rus nu a comentat încă decizia Finlandei. A vorbit, însă, despre sancțiunile impuse Rusiei, despre care Putin spune că afectează mai rău Occidentul.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Aceste sancțiuni au provocat o criză globală. Autorii lor, conduși de ambiții politice umflate și fără viziune, de rusofobie, sunt mai dispuși să facă rău intereselor lor naționale, economiilor și bunăstării propriilor cetățeni”.

Putin a adăugat că Rusia, pe de altă parte, se descurcă mai bine ca înainte de sancțiuni. Anul acesta, recoltele de grâne ar putea atinge 130 de milioane de tone, un record istoric. Iar rubla a înregistrat de la începutul anului și până acum cea mai bună dinamică printre toate monedele din lume. Pe de altă parte, însă, potrivit băncii centrale de la Moscova, inflația anuală în Rusia a atins 18% în aprilie, dublu față de media Uniunii Europene.