Jens Stoltenberg a cerut aderarea Suediei şi a Finlandei la NATO „în viitorul apropiat”
„Este timpul să primim Suedia şi Finlanda ca membri ai NATO. Aştept cu nerăbdare să primim ambele ţări ca membre depline ale NATO în viitorul apropiat. Vă înţeleg îngrijorările”, a afirmat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de externe turc Mevlüt Cavusoglu.
Acesta din urmă s-a declarat „mai încrezător” cu privire la noul guvern suedez.
„Aveam puţine speranţe cu vechea echipă suedeză, dar noul guvern este hotărât în această chestiune'', a spus Cavusoglu, care a confirmat vizita pe care noul premier suedez Ulf Kristersson o va face la Ankara pe 8 noiembrie, la invitaţia preşedintelui turc.
Până în prezent, 28 dintre cele 30 de state membre ale NATO au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei, pentru care este necesară unanimitatea. Doar Ungaria şi Turcia nu şi-au dat deocamdată acordul.
La scurt timp după Summitul de la Madrid (28-30 iunie), Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara; cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ''terorişti'' de către Ankara.
În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri.