Inflația bate record după record în Europa. Economiștii vin cu vești sumbre pentru toamnă

Deși până de curând promitea că nu le va impune consumatorilor costurile suplimentare, guvernul de la Berlin a anunțat o nouă taxă pe energie. Gospodăriile din Germania vor trebui să plătească anual aproape 500 de milioane de euro mai mult la facturi ca să ajute companiile de utilităţi să acopere diferențele de costuri cu aprovizionarea.

Și alte țări europene iau măsuri pentru a reduce consumul de energie.

Guvernul german a instituit o nouă taxa pe energie - 2,4 eurocenţi pentru fiecare kilowat oră - menită să ajute companiile de utilităţi să acopere costul înlocuirii livrărilor ruseşti.

480 de euro în plus pe an la facturi

O familie de 4 persoane va avea un plus de 480 de euro pe an la facturile pentru energie.

Robert Habeck, Ministrul Eonomiei: ”Noua taxă e cea mai justă posibilitate de a distribui costurile suplimentare. Alternativa ar fi colapsul pieţei energetice germane şi, automat, al unei mari părţi a pieţei energetice europene”.

La asta se adaugă măsurile destinate reducerii consumului de energie. La iarnă, instituţiile publice vor putea fi încălzite la cel mult 19 grade Celsius. Autorităţile din landul german Bavaria au mers mai departe. Au tăiat apa caldă în clădirile publice şi au redus călătoriile în interes de afaceri. Angajaţii vor lucra de acasă, acolo unde este posibil. Taxa cea nouă va accelera inflaţia în cea mai mare economie europeană, ajunsă deja la 8,5%.

Olaf Bruhl, resident: ”Mâncarea mă costă 50 de euro pe săptămână, acum trebuie să scot cel puţin 70 de euro. Am o vecină care nu doarme noaptea de grijă că nu-şi mai poate achita chiria. Teama să nu ajungi sub cerul liber te dă rău de tot peste cap. Şi pe mine mă frământă scenariul ăsta”.

Marea Britanie cere măsuri urgente

În Regatul Britanic, voci tot mai numeroase cer măsuri urgente pentru a ţine în frâu costurile, după ce inflaţia a ajuns la aproape 10%.

Helen Adamson, asistetă medicală: ”Iarna ce vine va fi cumplită. Eu trăiesc singură şi mi-am făcut un plan cu o prietenă, care de asemenea trăieşte singură, să stăm ba la una, ba la alta, ca să nu încălzim două case”.

În acest timp, premierul încă în funcţie, Boris Johnson, îşi permite să glumească pe seama scumpirilor.

Boris Johnson: ”Aţi primit mâncare şi băutură gratis, nu? E fantastic, profitaţi de ocazie, pentru că nu se întâmplă prea des în aceste vremuri grele”.

Manifestații în Spania 

În Spania, sindicatele de fermieri din provinciile Aragon şi Sevilia denunţă în stradă costurile nesustenabile din agricultură.

Bărbat: ”Cerem ieftinirea motorinei, a benzinei. Acum e 2 euro litrul, trebuie redus la jumătate. La 2 euro litrul, fermierii sunt ruinaţi, la fel şi toţi cei care folosesc maşini”.

Pe de altă parte, patronii din servicii contesta decizia guvernului Sanchez de a impune reducerea consumului de energie. Din 10 august, magazinele, clădirile de birouri, teatrele, aeroporturile şi gările nu au voie să seteze aerul condiţionat sub 27 de grade.

”E foarte cald. Noi ar trebui să ţinem aerul condiţionat pe mai puţin de 20 de grade, altfel clienţii nu se simt bine. Acum temperatura din bar trece de 30 de grade”.

Olanda plătește cu 20% mai mult pe alimente

În Olanda, populaţia plăteşte cu aproape 20% mai mult pe alimente decât în septembrie 2021.

Tot inflaţia galopantă îi îndeamnă şi pe locuitorii capitalei europene, Bruxelles, să plece în provincie, unde viaţa e mai ieftină. În ultimul an, 45 de mii de locuitori au părăsit capitala, cel mai mare număr din ultimele 3 decenii.

Marţine Dury - director agenție imobiliară: ”Doar zona de nord a Bruxelles-ului, în Laeken, are preţuri acceptabile, în rest, costul vieţii e mult prea mare în Bruxelles„.

Scumpirile îi ard rău şi pe greci. Inflaţia lunară este de 12%, aproape de recordul ultimilor 30 de ani.

Şi în Ungaria vecină, scumpirile au atins cel mai ridicat nivel de după 1998. Inflaţia din iulie a ajuns la 13,7%. De vină este scumpirea alimentelor cu aproximativ 27%, chiar 50% pentru pâine şi brânza. Însă din toamnă, accentul va cădea nu pe alimente, ci pe preţurile la energie. Plafonarea preţurilor la carburanţi este deja în curs de eliminare, ceea ce ar putea duce inflaţia la peste 20%.