Fenomen alarmant în Grecia. Problemele pe care le au oamenii din cauza temperaturilor ridicate și a norilor de praf saharian

Aceşti nori de nisip, care şi-au făcut deja simţită prezenţa săptămâna trecută în Grecia, dar şi în alte ţări europene cum ar fi Elveţia sau sudul Franţei, au făcut ca aerul să fie dificil de respirat pentru numeroase persoane.

După un weekend călduros, la Atena erau aşteptate 26 de grade Celsius luni după-amiază, „temperaturi asemănătoare celor din luna mai”, potrivit site-ului canalului public de televiziune ERT.

Termometrele ar putea depăşi chiar şi 30 de grade Celsius luni, fiind aşteptate 31 de grade în sudul Peloponezului (sud-vest) şi pe insula Euboea, în apropiere de capitala Greciei.

Persoanele vulnerabile „ar trebui să evite exerciţiile în aer liber precum şi muncile manuale obositoare”, a subliniat preşedintele Uniunii pneumologilor din Grecia, Stamatoula Tsikrikas, pentru ERT.

Citește și

Nori groși de praf și nisip din Sahara fac irespirabil aerul din Atena. Grecii se confruntă cu temperaturi de 32°C

Acest fenomen a apărut deja săptămâna trecută la Atena, care a fost învăluită de nori denşi de praf şi de nisip din deşertul Sahara şi din Africa de Nord.

Uniunea pneumologilor din Grecia a explicat joia trecută într-un comunicat că „praful african transportă particule care pot pătrunde în polen, bacterii şi ciuperci, creând un amestec toxic şi periculos pentru corpul uman şi în special pentru sistemul respirator”.

Profesorul de pneumologie Thodoris Vasilakopoulos a avertizat pe canalul de televiziune ANT1 că „persoanele care suferă de astm, alergii şi alte probleme respiratorii'” trebuie să dea dovadă de precauţie.

El le-a recomandat celor care aparţin celor mai fragile categorii să poarte măşti faciale şi ochelari de soare.

La Salonic, ceaţa a provocat de asemenea întârzieri ale unor curse aeriene, potrivit presei locale.

Potrivit serviciilor meteorologice greceşti, temperaturile urmează să scadă începând de miercuri.

Regiunea Shara este cea mai mare sursă de praf mineral, eliberând între 60 şi 200 de milioane de tone anual, iar dacă cele mai mari particule cad rapid înapoi pe sol, cele mai mici pot fi transportate pe mii de kilometri în toată Europa.