Gheișele, afectate de pandemie. Tradițiile vechi de sute de ani sunt pe cale să se piardă
Your browser doesn't support HTML5 video.
Pandemia de coronavirus a afectat, însă, şi modul lor de viaţă.
Femeile cu această ocupație, veche de sute de ani, se străduiesc acum să supravieţuiască. Unele se adaptează cu ajutorul tehnologiei, altele încearcă să păstreze tradiţia, însă toate aşteaptă ca pandemia să treacă şi viaţa să revină la normal.
Koiku este gheișă de aproape 10 ani, în districtul Akasaka din Tokyo. În primăvară, în timpul stării de urgență, nu și-a găsit aproape nimic de lucru. Chiar și acum, are mai puțin de jumătate din clienții pe care îi avea în mod obișnuit, înainte de pandemie.
Koiku, gheișă: „Cel mai înspăimântător e că nu știm când o să se termine. Dacă situația asta continuă pe termen lung, nu știu cât mai putem supraviețui.”
În Japonia, gheișele sunt angajate pe post de gazde la evenimente, sărbători şi banchete de lux. Sunt renumite pentru frumuseţea şi inteligenţa lor şi îşi petrec viaţa învățând dansul, muzica şi în artele tradiţionale japoneze. Pregătirile de zi cu zi sunt, la rândul lor, o adevărată artă: machiajul, pregătirea perucii şi prinderea kimonoului. Cel pe care îl poartă Koiku costă peste 10.000 de dolari.
Cei care vor să ia masa cu o gheișă plătesc, de obicei, mii de dolari, dar pandemia a tăiat cheltuielile multora, iar reuniunile au fost interzise.
Chiar și înainte de Covid, cultura gheișelor era în declin. Ikuko are 80 de ani și încă practică această meserie. E șefa Asociației de Gheișe din Akasaka și își amintește că aici, în urmă cu 50 de ani, erau 400 de gheișe. Acum mai sunt doar douăzeci și una.
Ikuko, gheișă: „Ne luptăm să supraviețuim. Tot ce putem face e să ne antrenăm constant și să fim gata să ne jucăm rolul în orice moment.”
Conversațiile sunt însă îngreunate de măsurile anti-Covid. Gheișele trebuie să-și țină evantaiul în dreptul feței atunci când vorbesc și dansează la cel puțin 2 metri distanță de clienți. Pentru restaurantele unde lucrează gheișe, o nouă carantină ar putea însemna falimentul.
În alt district al capitalei japoneze, prima gheișă venită din vest, Sayuki, a găsit soluții pentru a supraviețui: participă la petreceri prin video call.
Sayuki: „În multe aspecte, facem multe lucruri noi, lucruri care sunt oarecum revoluționare în lumea gheișelor.”
Dar cele mai multe gheișe încearcă să păstreze tradiția, pentru ele și pentru artizanii care le creează kimonourile, perucile și instrumentele muzicale.
Koiku: „Banchetele protejează locurile de muncă ale artizanilor japonezi. Rolul nostru e să transmitem cultură noastră tradițională mai departe, către nouă generație.”
Cât timp virusul rămâne o amenințare, gheișele spun că nu le mai rămâne decât să se pregătească și să-și perfecționeze arta.