Germania confirmă existența a două birouri ilegale de poliție chineze. China are 100 de astfel de „secții” în zeci de țări

Executivul de la Berlin a răspuns astfel unei întrebări scrise adresate de către deputata germană Joana Cotar, relatează DPA, citată de Agerpres.

Se crede că respectivele birouri sunt „organizate la nivel personal şi mobil”. „Nu a fost înfiinţat niciun birou permanent”, a precizat guvernul german.

Birourile de poliţie ilegale sunt „conduse de indivizi din diaspora chineză”, cetăţeni chinezi şi germani, a adăugat guvernul federal de la Berlin.

Un total de cinci birouri regionale, dintre care unul la Berlin, le-a oferit unor indivizi chinezi şi germani de origine chineză consiliere juridică legată de certificate şi cereri.

Motivul a fost acela de a colecta informaţii şi de a răspândi propagandă.

Raport: China are 100 de „secții de poliție” secrete în zeci de țări. România ar fi fost de acord cu „Securitatea chineză”

China operează peste 100 de așa-numite secții de poliție în întreaga lume pentru a-și monitoriza, hărțui și repatria cetățenii în exil, potrivit unui raport al grupului de campanie pentru drepturile omului din Madrid, Safeguard Defenders.

Multe dintre aceste secții sunt înființate prin acorduri bilaterale de securitate cu țările gazdă din Europa și Africa, susține raportul, scrie Business Insider care citează CNN.

Safeguard Defenders a urmărit disparițiile forțate din China, căutând prin documente deschise și oficiale chineze, dovezi ale presupuselor încălcări ale drepturilor omului.

Prima dată a dezvăluit existența a 54 de astfel de stații în septembrie și a spus că acum a găsit dovezi pentru încă 48.

Organizația a citat exemple specifice în care un cetățean chinez a fost forțat să se întoarcă în China din Franța, dar și alte cazuri în care cetățenii chinezi au fost repatriați forțat din țări precum Serbia și Spania.

Safeguard Defenders a declarat că a găsit patru jurisdicții separate de poliție ale Ministerului Securității Publice din China active în cel puțin 53 de țări, conform CNN.

China a negat conducerea forțelor de poliție nedeclarate în străinătate, Ministerul Afacerilor Externe afirmând pentru CNN în noiembrie: „Sperăm că părțile relevante să înceteze să se afirme pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui pretext pentru a defăima China este inacceptabilă”.

China a susținut că facilitățile sunt doar pentru expatriați care au nevoie de ajutor cu sarcini administrative, cum ar fi reînnoirea documentelor. Ei au susținut, de asemenea, că unele dintre stații au fost înființate ca răspuns la pandemie, dar raportul Safeguard Defenders a susținut că birourile au fost deschise cu câțiva ani înainte.

Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat luna trecută Comitetului de Securitate Internă că este „foarte îngrijorat” de posibilele secții de poliție chineze neautorizate din orașele americane.

„Este scandalos să credem că poliția chineză ar încerca să se înființeze, știți, la New York, să spunem, fără o coordonare adecvată. Încalcă suveranitatea și eludează procesele standard de cooperare judiciară și de aplicare a legii”, a spus el.

Dezvăluirile despre secțiile de poliție au declanșat investigații în cel puțin 13 țări.

Irlanda a ordonat să închidă o secție de poliție chineză găsită pe teritoriul său, la fel ca și Țările de Jos. Canada a emis un avertisment de „încetare și renunțare” Chinei cu privire la secțiile de poliție.

Raport: România ar fi fost de acord cu înființarea unei secții de poliție chineză de persecuție

Italia găzduiește cel mai mare număr de „posturi de poliție” neoficiale chineze dintr-o rețea de peste 100 din întreaga lume, se arată în raportul grupului spaniol pentru drepturile civile, potrivit The Guardian.

Orașul Milano, din nordul Italiei, ar fi fost folosit de două autorități locale de securitate publică chineză ca un teren de testare european, pentru strategia poliției de monitorizarea populației chineze din străinătate și pentru a forța dizidenții să se întoarcă acasă.

Pe de altă parte, potrivit raportului, consultat de Știrile Pro TV, România este indicată ca una dintre țările care au fost de acord cu înființarea unor astfel de secții chineze de securitate.

Ce scrie despre România în raport

„Deși înființarea posturilor de poliție chineze externe fără acordul țării gazdă reprezintă o încălcare gravă a suveranității teritoriale și judiciare - chiar dacă acestea ar furniza „doar” servicii consulare, cum ar fi reînnoirea pașapoartelor sau a permiselor de conducere, conform articolelor 2-5 din Convenția de la Viena din 1963 privind relațiile consulare -, potrivit comunicatelor Republicii Populare Chineze (RPC), unele țări au fost de acord în mod explicit cu înființarea acestor posturi și cu forțele locale de aplicare a legii, în timp ce ambasadele și/sau consulatele chineze cooperează îndeaproape cu secțiile din acele locații.

În alte țări, în care un astfel de consimțământ este (sau pare) absent, autoritățile chineze par să fi (ab)uzat de mecanismele de cooperare bilaterală existente din domeniul poliției, pentru a-și promova obiectivele ascunse.

Deși, atât investigația inițială, cât și acest follow-up, se concentrează pe înființarea de secții de poliție neoficiale – ilegale – fără cunoștința țărilor gazdă, analizăm și operațiunile care au fost aprobate în țara gazdă.

Safeguard Defenders și alte organizații pentru drepturile omului au denunțat frecvent complicitatea anumitor guverne în acțiunile de repatriere a persoanelor în Republica Populară Chineză, fără a ține cont de standardele internaționale de proces echitabil și de mecanismele de protecție.

După cum se subliniază și în raportul ”Întoarceri nedorite”, astfel de metode constau în prinderea în capcană sau ademenirea persoanelor respective în țările în care repatrierea este mai ușoară, sau chiar răpiri cu ajutorul autorităților țării terțe - pe lângă hărțuirea lor (în țările gazdă) de către agenți sau prin operațiuni de „convingere”. S-au găsit dovezi ale unor astfel de cazuri, legate de secțiile de poliție chineze din alte țări (a se vedea partea 3 a raportului Operațiunile „Convinși să se întoarcă”).

În acest context, în timp ce înființarea de secții de poliție externe cu acordul țării gazdă și cooperarea dintre acel post și instituțiile locale de aplicare a legii pot oferi într-adevăr un serviciu util ambelor comunități, acestea reprezintă un motiv de îngrijorare severă și, la fel ca tratatele de extrădare bilaterală – aceste acorduri ar trebui să îi pună în alertă maximă pe cei care sunt expuși riscului de persecuție în China, atunci când se gândesc să călătorească în acele țări.

Potrivit unui articol de pe site-ul oficial al guvernului provinciei chineze Nantong, care acum nu mai este accesibil, dar al cărui conținut este încă disponibil pe Legal Daily, Centrul de Servicii al Poliției de peste Mări și Internă din Nantong - cu sprijinul Departamentului de Cooperare Internațională pentru Securitate Publică - a semnat un memorandum de cooperare polițienească bilaterală cu departamentul de poliție din Dobroești, din România, și a ajuns la un consens privind cooperarea polițienească cu poliția din Johannesburg (Africa de Sud) și Lusaka (Zambia).

Aceștia afirmă, de asemenea, că au stabilit un contact direct cu poliția din Angola și Cambodgia, trimițând în același timp echipe de patrulare de securitate, pentru „a efectua cercetări pe teren și îndrumări de securitate” - se arată în raportul organizației Safeguard Defenders.