Alegerile prezidențiale din Franța 2022, al doilea tur de scrutin, au început în teritoriile de peste mări

 

Francezii din teritoriile de peste mări aleg, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, între Macron şi Le Pen, ca în 2017

Arhipelagul Saint-Pierre-et-Miquelon este primul teritoriu francez de peste mări în care s-au introdus buletine de vot în turul doi, în care se înfruntă preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, iar algătorii din Franţa urmează să se exprime la urne duminică relatează AFP, citată de News.ro.

Arhipelagul Saint-Pierre-et-Miquelon, situat în largul Canadei, a deschis „balul” la ora locală 8.00 (13.00, ora României), urmat de Guyana franceză şi celelalte Antile, de la Oceanul Pacific şi Oceanul Indian.

Campania electorală s-a încheiat în mod oficial în metropolă la miezul nopţii de vineri spre sâmbătă. Reuniuni publice, distribuirea de manifeste şi propaganda online a candidaţilor sunt interzise.

Până la primele rezultate ale turului doi, duminică, la ora locală 20 (21.00, ora României), sunt interzise publicarea oricărui interviu, sondaj sau estimări a rezultatului.

Aproximativ 48,7 milioane de francezi sunt chemaţi la urne să aleagă, la fel ca în 2017, între cei doi candidaţi cu programe radical opuse, la conducerea unei ţări-far în Europa, într-un context internaţional extrem de tensionat al unui război care face ravagii la frontiera Uniunii Europene (UE).

UE, economia, puterea de cumpărare, relaţiile cu Rusia, pensiile, imigraţia - aproape totul îi desparte pe cei doi rivali, care par să încarneze mai mult ca niciodată două Franţe, după o preşedinţie de cinci ani pătată de multiple crize - de la cea a „vestelor galbene” şi până la criza COVID-19.

Emmanuel Macron, în vârstă de 44 de ani, care s-a clasat pe primul loc în turul unu (27,85%), vrea să transceandă din nou clivajele stânga/dreapta şi să se impună.

Prezentat drept favorit de către sondaje, el speră să devină primul preşedinte al Republicii a V-a reales cu sufragiu universal fără coabitare.

El a îndemnat la un baraj al extremei drepte şi a promis o scădere a impozitelor, o reformă a pensiilor şi mai multă ecologie.

Marine Le Pen, în vârstă de 53 de ani, are ambiţia să devină prima reprezentantă a extremei drepte, o etichetă pe care o refuză, şi prima femeie învestită la Palatul Élysée.

La 10 aprilie, s-a clasat cu peste patru puncte procentuale (23,15%) în urma preşedintelui în exerciţiu.

Înfrântă sec în urmă cu cinci ani (33,9% dintre voturile exprimate), ea intenţionează să dezmintă sondajele de opinie, în fruntea unui larg front anti-Macron în tematica apărării puterii de cumpărare şi luptei împotriva imigraţiei.

„Franţa va fi cu siguranţă mai greu de guvernat în următorii cinci ani”

Însă, „indiferent cine va învinge, Franţa va fi cu siguranţă mai greu de guvernat în următorii cinci ani”, declară AFP politologul Chloé Morin.

„Dacă Emmanuel Macron este reales, modul scrutinului în alegerile legislative urmează să conducă la o reprezentare destul de slabă a opozanţilor mai radicali în Parlament. Opoziţia se va afla, aşadar, şi mai mult într-o opoziţie mediatică sau de stradă decât o opoziţie parlamentară sau a unei culturi a compromisului”, estimează ea.

Absenteismul - un arbitru şi marea necunoscută a acestui scrutin - riscă să fie mare, eventual mai mare decât în primul tur (26,31%), la fel ca buletinele în alb şi nule, care au atins un record în 2017, atestând un refuz al multor milioane de francezi de a alege între cei doi finalişti.

Institutele Ifop şi Ipsos Sopra Steria evaluează în ultimele lor anchete absenteismul între 26 şi 28%, sub „recordul” turului doi din 1969 (31,1%).

Potrivit Martial Foucault (Cevipof), „cu cât absenteismul va fi mai mare, cu atât diferenţa între intenţiile de vot se reduce”, indicând „un adevărat risc pentru Emmanuel Macron”.

Un risc suplimentar în prvinţa participării la vot este faptul că şcolile se află în vacanţă în acest weekend, odată cu începutul vacanţei de promăvară în regiunea pariziană.

Prezenţa la urne în teritoriile de peste mări urmează să contureze, sâmbătă, o primă tendinţă.

Liderul La France Insoumise (LFI), Jean-Luc Mélenchon, care s-a plasat al treilea în primul tur (21,95%), s-a clasat primul în Antile. El a obţinut peste 50% dintre voturile exprimate în Guadelupa, Martinica şi Guyana.

Electoratul său - cea mai mare rezervă de voturi între cele două tururi - a fost extrem de curtată de către cei doi finalişti.

Însă mulţi simpatizanţi LFI ar putea să fie tentaţi să nu se prezinte la urne.