Europenii vor să-și întărească armatele, în timp ce Ucraina primește un nou pachet de ajutor

Acestea vor permite Kievului să lovească mai adânc în teritoriile ocupate de ruși, inclusiv în Crimeea anexată, pe care Moscova o folosește drept bază navală și aeriană majoră.

La rândul lui, premierul britanic a confirmat marți, din Polonia, un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de lire sterline.

Cinci persoane au murit, iar alte 12 au fost rănite marți dimineață, în urma atacurilor rusești cu drone și rachete asupra mai multor regiuni ucrainene, inclusiv Donețk și Herson.

În Odesa, rușii au lovit mai multe blocuri de apartamente după ce luni s-au concentrat asupra Harkovului. Potrivit analiștilor americani, invadatorii par hotărați să creeze panică în Harkov pentru a-i determina pe localnici să părăsească orașul.

Citește și

Zelenski interzice cazinourile online, pentru soldați. Ce n-a reușit România, face Ucraina

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „La fel ca Harkov, și alte orașe ucrainene au nevoie de protecție, au nevoie de sisteme Patriot”.

Doar Germania a răspuns până acum acestui apel insistent și tot mai disperat. Berlinul va oferi Kievului un al treilea sistem Patriot- armament de producție americană, pe care soldații ucraineni îl folosesc foarte eficient.

Josep Borrell, șeful diplomației europene: „Eu nu am (sisteme) Patriot la Bruxelles. Sistemele Patriot sunt în țările membre și doar ele pot decide dacă le dau sau nu Ucrainei”.

În acest timp, țările europene fac demersuri pentru consolidarea armatelor naționale. Alocarea de fonduri adecvate este doar o etapă a procesului. În 2000, armata Germaniei avea peste 315.000 de membri. Numărul acestora aproape s-a înjumătățit după ce s-a renunțat la obligativitatea stagiului miliar, în 2011.

Acum, Bundeswehr dorește să revină la un efectiv de aproape 400.000 de soldați. Și, cum nu sunt ușor de găsit, Ministerul Apărării a lansat campania de recrutare la un popular târg de fitness.

Maximilian H., senior government inspector: ”Pe vremuri, după ce își satisfăceau stagiul miliar obligatoriu, mulți germani se gândeau că armata e un angajator atractiv. Acum, trebuie să gândim ca o companie civilă pentru a-i aborda pe cei interesați”.

Ideea s-a dovedit inspirată. Cei mai mulți vizitatori au făcut măcar primul pas, și-au instalat aplicația ministerului ca să afle mai multe informații despre o carieră în armata.

Yannick Bergt: ”Sunt german, la nevoie o să-mi apăr țara. Fără „dacă” și „să vedem”.

În Danemarca, guvernul dorește să schimbe legislația astfel încât să poată fi prelungită durata pregătirii militare de la 4 la 11 luni. Ba, în cazul celor mai înzestrați, chiar până la 2 ani, pentru a spori numărul ofițerilor cu 5.000. Dacă nu sunt suficienți voluntari, atunci cu de-a sila.

”Jurnalist: 2 ani pare cu totul altceva decât 11 luni. Credeți că veți convinge oamenii să rămână atât în armată? Troels Lund Poulsen, ministrul Apărării: Cred că da. Cred că există suficient sprijin politic pentru propunerea guvernului. Nu în ultimul rând pentru că ne aflăm într-o cu totul altă situație de securitate, care impune o apărare daneză mult mai robustă”.

Din același proiect face parte și ideea de a face stagiul militar obligatoriu și pentru femeile daneze.