Europa tremură după victoria lui Trump. Cancelariile europene s-au reunit de urgență la Budapesta: „E o lume de carnivori”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Trebuie să fim măcar „omnivori” într-o lume de „carnivori”, a declarat, cu subînțeles, Emmanuel Macron. Și oficialii de la Kiev sunt îngrijorați, mai ales că republicanul a spus constant că va obține pacea în 24 de ore, fără a oferi detalii despre cum va face acest lucru.
Din Rusia, Vladimir Putin precizează că este gata să discute cu Donald Trump.
Aflat la un forum internațional, organizat în stațiunea Soci de la Marea Neagră, Vladimir Putin a avut o primă reacție legată de rezultatul alegerilor pentru Casa Albă. În timp ce liderii mondiali făceau coadă pentru a-l felicita pe republican, președintele Rusiei s-a remarcat printr-o tăcere.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Aş dori să profit de această ocazie pentru a-l felicita (pe Trump) pentru alegerea lui ca preşedinte”.
Așteptările Kremlinului de la primul mandat al lui Donald Trump au fost foarte mari.
Republicanul era văzut ca un lider american care va muta munții din loc pentru a repara relațiile ruso-americane, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Moscova vede, acum, o nouă oportunitate pentru a construi o legătură cu viitoarea administrație de la Casa Albă. Și speră să se folosească de aceste pârghii pentru a pune capăt războiului din Ucraina, în condiții avantajoase. Și, ulterior, pentru a reduce sancțiunile impuse asupra Rusiei.
Fyodor Lukyanov, moderator: Dacă (Trump) va face ceea ce a spus că în viitorul apropiat, înainte de inaugurare, vă va suna și vă va spune: „Vladimir, hai să ne întâlnim!”
Vladimir Putin: Nu mi se pare rușinos să îl sun, dar pur și simplu nu o voi face, pentru că liderii țărilor occidentale obișnuiau să mă sune aproape în fiecare săptămână, iar apoi au încetat brusc. Dacă nu vor, e treaba lor. După cum puteți vedea, suntem vii, sănătoși, ne dezvoltăm și mergem înainte. Dacă vreunul dintre ei dorește să reia contactul, am mai spus-o și o mai zic o dată: nu avem nimic împotrivă. Vom relua contactul și vom purta discuții.
Totuși, nu toți comentatorii împărtășesc ideea că Trump îi va oferi Ucraina pe tavă lui Putin.
Sam Greene, director pentru reziliență democratică la Centrul pentru analiza politicilor europene: „Lui Trump îi place să încheie afaceri, însă trebuie să câștige și el ceva în final. Și pentru mine nu e clar ce îi poate oferi Putin (lui Trump). Nu mi-e clar dacă Trump este pregătit să-și asume pierderea de capital politic la Washington și în Congres în cazul în care va preda Ucraina rușilor”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Cred că președintele Trump dorește cu adevărat o soluție rapidă, dar a dori nu înseamnă că se va și întâmpla. Suntem în război cu Rusia și acesta este cel mai dur inamic al acestui secol”.
Vorbind în fața liderilor europeni, la summit-ul organizat în Ungaria, liderul de la Kiev i-a criticat pe cei care îl presau să cedeze în fața unora dintre solicitările dure ale lui Putin. Președintele Franței l-a asigurat din nou pe Zelenski că îl sprijină împotriva agresiunii ruse.
Oficialii reuniți la Budapesta au încercat să afişeze un front unit împotriva întoarcerii lui Trump la Casa Albă. Aceștia nu-și fac iluzii cu privire la viitoarea relație cu un președinte american, care s-a declarat dispus să dea pe mâna rușilor țările care nu contribuie cât trebuie la bugetul NATO.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Lumea e formată din ierbivore și carnovore. Dacă decidem să rămânem ierbivore, carnivorele vor învinge. Iar noi le vom cădea victimă. Cred că ar fi bine să decidem să fim măcar omnivori. Trump a fost ales de poporul american și va apăra interesele poporului american. Întrebarea e: noi suntem pregătiți să apărăm interesele europenilor?”
23 din cele 32 de membre NATO alocă cel puțin 2% din PIB pentru apărare, față de trei, înainte de primul mandat al lui Trump.
Boris Pistorius, ministrul german al Apărării: „Războiul pe care Putin îl poartă în Ucraina pentru al treilea an ne-a transmis clar că nu ne permitem să avem puncte vulnerabile în capacitatea noastră de a ne apăra în Europa. Și de aceea aș dori să subliniez că, pe termen lung, valoarea de 2% trebuie să fie nivelul minim de contribuție”.