Ediţia din 2024 a concursului Eurovision se deschide marți în Suedia, în umbra războiului din Gaza

În centrul discuţiilor se află participarea Israelului la competiţia cu o vechime de aproape 70 de ani, care reuneşte în acest an 37 de ţări şi se va încheia cu finala de sâmbătă, 11 mai, relatează sâmbătă AFP. Un locuitor din Malmo, Anders Puschel, a declarat pentru AFP că va participa la o demonstraţie care va avea loc la 9 mai, zi în care Israelul va intra în competiţie, în a doua semifinală a concursului la care Croaţia, Elveţia şi Ucraina sunt considerate favorite. "Cu acest război în curs de desfăşurare, participarea Israelului ar trebui interzisă, aşa cum Rusia a fost dată deoparte", a declarat Puschel. În 2022, societăţile ruseşti de radiodifuziune au fost excluse din Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), care supervizează competiţia, în urma războiului din Ucraina. De la începutul anului, s-au înmulţit petiţiile care au cerut excluderea Israelului. La sfârşitul lunii martie, candidaţii din nouă ţări, printre care şi elveţianul Nemo, unul dintre favoriţi, au făcut apel la încetarea focului în Gaza. Cântăreaţa care reprezintă Israelul, Eden Golan, s-a confruntat cu ameninţări, pe care EBU le-a condamnat. "Deşi susţinem cu tărie libertatea de exprimare şi dreptul de a exprimare a opiniilor într-o societate democratică, ne opunem cu fermitate oricărei forme de abuz online, la discursuri de ură sau la hărţuire îndreptate împotriva artiştilor noştri sau a oricăror persoane asociate cu concursul", a declarat EBU într-un comunicat. În interiorul Malmo Arena, organizaţia a interzis toate steagurile, altele decât cele ale ţărilor participante, precum şi orice banner cu mesaje politice, două reguli în vigoare de mult timp. "Sunt sigur că cineva va reuşi să introducă un steag palestinian şi să îl fluture, dar nu e sigur dacă acesta va fi vizibil la televizor", a declarat Anders Püschel. - Adunări - În oraşul Malmo, decorat cu fanioane multicolore, câteva mii de persoane sunt aşteptate la mitinguri pro-palestiniene de-a lungul săptămânii. "N-am crezut niciodată că vom deveni un eveniment politic la scară mondială" de o asemenea amploare, a declarat Karin Karlsson, responsabilă cu pregătirea Eurovision 2024 în Malmo. Cu 362.133 de locuitori şi 186 de naţionalităţi, "toată lumea trăieşte în Malmo şi toate conflictele se regăsesc într-o zonă foarte restrânsă", a rezumat pentru AFP Andreas Onnerfors, profesor de istoria ideilor şi specialist Eurovision. Mai ales că majoritatea populaţiei suedeze de origine palestiniană locuieşte în oraşul-port, al treia localitate ca mărime din regatul scandinav, care se pregăteşte să primească 100.000 de vizitatori. Securitatea se află în centrul preocupărilor, mai ales în contextul în care Suedia şi-a ridicat nivelul de alertă vara trecută, după acţiuni de profanare a Coranului. Controalele la punctele de acces în locaţii au fost intensificate. Ofiţeri de poliţie din Norvegia şi Danemarca îşi vor ajuta colegii suedezi, care vor fi mai bine înarmaţi decât de obicei. De asemenea, scena uriaşă a Arenei Malmo va fi înconjurată de agenţi de securitate. Demonstraţiile vor fi intens supravegheate, iar celulele pentru arest preventiv au fost golite ca măsură de precauţie, persoanele reţinute fiind trimise în alte zone din Suedia. "Accentul s-a mutat de la competiţia muzicală şi de la bucuria pe care aceasta o aduce", a declarat cu părere de rău Anders Persson, fan al formaţiei suedeze ABBA, câştigătoare a concursului în urmă cu exact 50 de ani. - Sărbătoare populară - Malmo a adoptat sloganul "United by Music" ("Uniţi prin muzică") al ediţiei din 2023 organizată în Marea Britanie după ce Ucraina, ţara câştigătoare în 2022, nu a putut să găzduiască acest concurs. "La Liverpool a fost anul trecut o sărbătoare aruncată în faţa lui Putin. Anul acesta, Suediei îi este mult mai greu să se poziţioneze, fiind marcată de situaţia din Israel", a estimat antropologul Lisanne Wilken, specialistă în Eurovision. Yair Elsner organizează la 9 mai un miting pentru a sărbători participarea israeliană. "Vom fi acolo cu steaguri suedeze şi steaguri israeliene, pentru a arăta ceva pozitiv şi primitor atât în favoarea Israelului şi a democraţiei, cât şi a modului de viaţă occidental", a spus el. Membru al micii comunităţi evreieşti din Malmo, el nu a observat nicio schimbare de atitudine de la începutul războiului, dar a constatat prezenţa unui sentiment de "nesiguranţă".