Economiştii vizează averile ascunse ale oligarhilor ruşi. Cel puţin 1.000 de miliarde de dolari în conturi din străinătate

Printre economiștii care au inițiat această scrisoare deschis sunt francezul Thomas Piketty, specializat pe probleme legate de avere şi americanul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2001.

"Cazul oligarhilor ruşi este elocvent" în ceea ce priveşte ascunderea averilor în cadrul unor structuri opace, afirmă aceşti economişti în această scrisoare deschisă adresată liderilor G20, publicată marţi de cotidianul britanic The Guardian.

Oligarhii ruşi deţin "bogăţii de cel puţin 1.000 de miliarde de dolari în străinătate", potrivit estimărilor menţionate în această scrisoare, semnată între altele de către francezii Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, americanul Joseph Stiglitz, toţi membri în Comisia independentă pentru reforma impozitării internaţionale a afacerilor (ICRICT), un think tank.

Or, aceste averi sunt deseori ascunse "în societăţi offshore ai căror adevăraţi proprietari sunt greu de stabilit", susţin ei în mesajul lor, argumentând că "exact acest zid de opacitate împiedică astăzi eforturile ţărilor pentru a-i sancţiona".

Citește și

„Unde sunt fiii noștri?” Părinții marinarilor de pe nava de război Moskva cer explicații guvernului din Rusia

Numeroase averi uriaşe aparţinând unor apropiaţi ai Kremlinului au fost vizate de sancţiunile occidentale după invazia Rusiei în Ucraina, între care preşedintele clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici, sau directorul executiv al companiei petroliere de stat Rosneft, Igor Secin.

Pentru a merge mai departe, ICRICT pledează pentru instituirea unui registru mondial al activelor, care să permită "să se facă legătura între toate tipurile de active, societăţi şi alte structuri juridice nu doar cu proprietarul legal, care adeseori nu este decât de faţadă, ci şi cu beneficiarul efectiv, persoana care le deţine în realitate".

Pentru a eficientiza sancţiunile şi ansamblul măsurilor împotriva fraudelor fiscale în lume ar fi necesară crearea unei reţele care să conecteze toate registrele de active naţionale cu toate formele de bogăţie pe care un individ le-ar putea avea în posesie, acolo unde sunt deja, de la conturi bancare, active imobiliare, criptoactive, opere de artă...

Asemănător unei măsuri propuse în decembrie de World Inequality Lab, care se subordonează Şcolii de Economie din Paris, semnatarii propun statelor să colecteze astfel de informaţii la nivel naţional, apoi să îşi extindă treptat cooperarea la scară regională, apoi la nivel global.

"Rămân încă multe de făcut pentru reformarea sistemului financiar internaţional defectuos, ce favorizează în prezent campionii bogaţi ai evaziunii fiscale", subliniază aceştia, recunoscând, totuşi, unele progrese înregistrate în ultimii ani.

Publicarea acestei scrisori intervine cu ocazia reuniunii financiare a G20 miercuri, care va reuni toate cele mai bogate ţări din lume.