De ce refuză Olanda aderarea României la Schengen. Rutte: Când va fi pregătită, se va putea alătura

În opinia sa, pentru ambele ţări este nevoie de o actualizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care se face acum pentru România, dar nu şi pentru Bulgaria, ceea ce este o problemă, conform transcrierii declaraţiilor sale publicate pe site-ul legislativului olandez.

Rutte a menţionat şi faptul că misiunile care au loc în prezent în cadrul mecanismului de evaluare şi monitorizare Schengen nu au fost finalizate.

Ţările de Jos nu vor fi un obstacol, dar trebuie, de asemenea, să fie pregătite să fie stricte, corecte şi dedicate, a subliniat şeful guvernului olandez.

Premierul român Nicolae Ciucă a reacționat după rezoluția adoptată în parlamentul din Țările de Jos: „Corupția și problemele legate de crima organizată dintr-o țară Schengen pot crea probleme majore pentru funcționarea controlului la frontieră din țara respectivă, și pot reprezenta riscuri de securitate pentru Țările de Jos, și pentru întregul spațiu Schengen".

Așa scrie, în rezoluția adoptată de legislativul de la Haga - care cere verificări suplimentare, pentru că acum există doar "anchete de anvergură limitată, și misiuni de investigare a funcționării statului de drept, a corupției și crimei organizate, în România și Bulgaria".

Parlamentul Olandei a adoptat în aceeaşi zi o rezoluţie referitoare la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Într-o declaraţie făcută joi pentru Agerpres, eurodeputata olandeză Sophia in'T Veld, a susţinut că documentul stipulează că Ţările de Jos ''nu ar trebui să voteze pentru aderarea celor două ţări la Schengen''.

Parlamentul European a adoptat, marţi, cu o largă majoritate, o rezoluţie nonlegislativă în care cere Consiliului Uniunii Europene ca, până la sfârşitul anului 2022, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen este luată în unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie. Rolul Parlamentului European în acest proces este doar consultativ, dar, conform normelor comunitare, Consiliul, format din statele membre, trebuie să solicite avizul Parlamentului.

În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).