Curtea Supremă din SUA a declarat înjurăturile constituţionale. Explicaţia deciziei

Curtea Supremă din Statele Unite a dat câştig de cauză luni creatorului unui brand vestimentar, intitulat "FUCT", pe care autorităţile americane au refuzat să îl înscrie în registrul mărcilor din cauza vulgarităţii prezumtive a denumirii sale, informează AFP.

Guvernul preşedintelui Donald Trump ceruse Curţii Supreme să valideze o lege din 1905 ce permite respingerea solicitărilor "scandaloase" sau "imorale".

"Există multe idei scandaloase şi imorale în lume (şi chiar şi mai multe înjurături)", iar legea "le acoperă pe toate", a decis Curtea Supremă. Criteriile semnalate sunt "prea largi" şi încalcă Primul Amendament din Constituţia ţării, care apără libertatea de exprimare, a adăugat instanţa supremă americană.

"Decizia noastră nu se datorează unui relativism moral", a subliniat judecătorul conservator Samuel Alito, exprimându-şi dezacordul faţă de numele mărcii aflate în centrul acestui proces.

Citește și

Sindicatele din Poliţie vor să dea în judecată "Paraziţii": ”Ne-au înjurat de toţi sfinţii şi răniţii”

"FUCT" - paronim al celei mai uzuale înjurături din limba engleză - "nu exprimă nicio idee", este "oglindire a unui vocabular limitat" şi riscă "să înrăiască societatea", a scris judecătorul Samuel Alito într-o opinie separată.

Dar, "într-un moment în care libertatea de exprimare este ameninţată", termenii legii "ar putea fi foarte uşor exploataţi în scopuri nelegitime", a adăugat el.

În centrul acestui scandal juridic se află artistul şi stilistul Erik Brunetti, care a înfiinţat în 1990, la Los Angeles, marca FUCT. Sub acest brand, al cărui nume evocă în termeni vulgari actul sexual, el a vândut articole vestimentare ce includeau sloganuri şi motive antireligioase şi antiguvernamentale sau care parodiau cultura pop.

Autorităţile au refuzat în 2011 să înscrie acest brand în registrul federal al mărcilor. Considerând că drepturile sale erau lezate, Erik Brunetti s-a adresat instanţei şi a câştigat procesul în apel.

Dosarul s-ar fi oprit în acel punct dacă administraţia lui Donald Trump nu ar fi decis să sesizeze Curtea Supremă.

Articolul de lege contestat "nu interzice niciun discurs, niciun produs şi nu limitează utilizarea niciunei mărci", a declarat reprezentul guvernului. "El permite doar refuzul de a oferi beneficiile registrului unor mărci scandaloase".

Curtea Supremă a considerat deja neconstituţională în 2017 o dispoziţie a aceleiaşi legi ce permite respingerea denumirilor "defăimătoare". Cu acea ocazie, instanţa supremă americană a autorizat grupul rock The Slants (Ochi oblici) să îşi înregistreze oficial numele la oficiul pentru mărci, în pofida conotaţiei rasiste a denumirii trupei.