Cursa pentru putere de la Bruxelles. Ce partide și ce state vor domina Parlamentul European

Structura noului Parlament European nu a fost încă finalizată, dar este deja clar ce delegații vor domina principalele blocuri politice.

Analiza Euronews arată că delegația Germaniei este cel mai important jucător în cel mai mare grup al blocului european, Partidul Popular European (PPE) al lui Ursula von der Leyen, și domină, de asemenea, Partidul Verde, mult mai mic.

Italia va avea o influență semnificativă asupra socialiștilor de centru-stânga și a mișcării de dreapta Conservatori și Reformiști (ECR), după o performanță puternică în sondaje a Partidului Democrat și a partidului Frații din Italia, formațiunea de guvernământ a Giorgiei Meloni.

Însă Franța se remarcă prin absența sa din marile coaliții pan-europene care determină modul în care circulă fondurile financiare și puterea în Parlamentul European.

Citește și

Locul de senator al Dianei Șoșoacă ar urma să fie luat de o aleasă locală din Iași. E în opoziție cu soțul ei, consilier PNL

Cele mai mari grupuri - și cele mai mari delegații naționale din cadrul acestora - se pot aștepta să obțină primele poziții importante, cum ar fi președinția comisiilor, și dreptul de a impune decizii în ceea ce privește legislația majoră.

În ansamblu, analiza Euronews alocă toate partidele majore, toate partidele - cu excepția câtorva zeci de eurodeputați din cei 720 - la unul dintre cele șapte grupuri politice majore care vor apărea probabil în urma discuțiilor care vor avea loc în următoarele săptămâni.

Partidul Republicanilor din Franța are doar șase eurodeputați în PPE. Partidul de centru-dreapta al lui Charles de Gaulle și Nicolas Sarkozy este în prezent în implozie, după ce conducerea sa a încercat să ajungă la un acord cu extrema dreaptă în alegerile parlamentare naționale.

Partidul Popular European (PPE): Germania (30), Polonia (23), Spania (22), România (11), Ungaria (7), alții (74).

Social-democrații: Italia (21), Spania (20), Germania (14), Franța (13), România (11), Olanda (4), alții (41).

Miercuri, președintele republicanilor, Eric Ciotti, s-a blocat în sediul său de la Paris și a refuzat cererile mai multor granzi ai partidului de a se retrage.

Lista centristă a președintelui Emmanuel Macron a adunat 13 parlamentari europeni, ceea ce o face dominantă în cadrul grupului liberal Renew - dar Macron a fost învins de Raliul Național de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, obligându-l să convoace alegeri anticipate.

În schimb, rezultatele aduc vești bune pentru Polonia, care se poate lăuda cu o cohortă puternică de 23 de eurodeputați în PPE și 20 în ECR.

După mulți ani de regres democratic, guvernul de centru-dreapta al lui Donald Tusk a preluat anul trecut mandatul, în aplauzele puternice ale Bruxelles-ului.

Rezultatele promițătoare sunt susceptibile să dea un impuls suplimentar influenței Varșoviei în UE, în timp ce liderii de la Berlin și Paris își ling rănile în urma bătăii electorale.

Grupurile UE nu și-au stabilit încă în mod oficial componența, ceea ce ar putea însemna că vor mai fi create noi alianțe sau că vor fi eliminați partenerii problematici.

Renew urmează să ia o decizie cu privire la păstrarea celor patru eurodeputați ai partidului VVD al lui Mark Rutte, care a intrat în mod controversat într-o coaliție cu extrema dreaptă olandeză.

Cei cinci parlamentari olandezi și germani din partidul paneuropean Volt ar putea alege să continue să stea alături de Verzi sau să opteze pentru Renew. 

Conservatorii și Reformiștii: Italia (24), Polonia (20), România (6), Franța (5), alții (20).

Renew: Franța (13), Germania (8), Cehia (7), Olanda (7), alții (44).

Verzii: Germania (13), Franța (5), Olanda (4), Italia (3), alții (21).

Și există o incertitudine deosebită cu privire la modul în care extremele s-ar putea unifica.

Cei 30 de parlamentari ai Adunării Naționale (Marine Le Pen) constituie cel mai mare partid din Parlamentul European și ar putea deveni și mai mare dacă i se vor alătura și cei câțiva din Reconquest, un alt partid francez care se află acum în conflict cu propriul lider.

Aceștia ar domina probabil orice grupare de extremă dreapta - și unii speră că ar putea să racoleze și Fidesz din Ungaria, partidul de guvernământ din ce în ce mai autoritar al lui Viktor Orban, sau Lege și Justiție din Polonia.

Deși, numeric, dreapta radicală se poate lăuda cu peste 100 de eurodeputați, nu este clar dacă acest lucru se va traduce într-un supergrup extremist sau dacă ar avea acces la poziții influente în cadrul administrației parlamentului.

Există diferențe semnificative de opinie între Varșovia și Budapesta cu privire la chestiuni politice cheie, cum ar fi Ucraina.

AfD din Germania a fost exclusă din gruparea de extremă-dreapta a UE după ce candidatul său principal, Maximilian Krah, a făcut remarci percepute ca fiind simpatizante pentru paramilitarii SS din epoca nazistă.

De asemenea, cei aproximativ 60 de eurodeputați din stânga Parlamentului încă trebuie să decidă cum să se adune.

Există câteva delegații de stânga semnificative care caută o ”casă” - inclusiv o alianță condusă de Sahra Wagenknecht din Germania, Mișcarea Cinci Stele din Italia și partidul Smer al premierului slovac Robert Fico, care a fost suspendat recent din grupul socialist.