Cum ar putea începe ofensiva rusă în Ucraina. Pentagonul anunță țintele Kremlinului pe teritoriul vecin

Desfășurarea evenimentelor de marți, 15 februarie:

UPDATE, ora 14:45 - Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că, deocamdată, nu a văzut niciun semn concret al reducerii prezenței militare rusești la granița Ucrainei.

UPDATE, ora 14:00 - Deputații ruși au votat ca regiunile pro-ruse din Ucraina Donețk și Lugansk să devină independente.

UPDATE, ora 12:00 - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin este „dispus să negocieze”.

UPDATE, ora 11:35 - Rusia începe să-și retragă o parte din trupele masate la granița cu Ucraina, a anunțat marți Ministerul Apărării rus.

Citește și

Preşedintele Ucrainei: „Ni se spune că 16 februarie va fi ziua atacului. O vom face Ziua Unității”

UPDATE, ora 11:00 - Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a cerut marţi Rusiei să-şi „retragă trupele” de la frontiera cu Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE, ora 10:00 - După ce Occidentul a transmis că Rusia va invada Ucraina pe 16 februarie, un reprezentant al Kremlinului a catalogat această presupunere drept una „ridicolă și ciudată”. Declarația oficială din partea Moscovei, AICI.

UPDATE, ora 9:55 - Preşedintele Joe Biden şi premierul Boris Johnson, au avut luni o convorbire telefonică şi au convenit că nu s-au pierdut toate speranţele pentru o soluţie diplomatică la criza ucraineană, informează BBC, citată de News.ro. Mai multe informații AICI.

UPDATE, ora 8:45 - Statele Unite ale Americii intenţionează să ofere Ucrainei garanţii de credit în valoare de un miliard de dolari, a indicat, luni, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, informează AFP, citată de Agerpres.

„Este ceva ce avem în vedere în cadrul sprijinului macroeconomic suplimentar pentru Ucraina”, a spus ea.

UPDATE, ora 8:30 - Şeful diplomaţiei austriece Alexander Schallenberg a criticat retragerea de diplomaţi din capitala ucraineană Kiev pe fondul temerilor privind o invazie rusă, informează DPA, citată de Agerpres.

"Cred că este un semn de întrebare pentru poporul Ucrainei dacă îţi retragi diplomaţii devreme", a spus Schallenberg, citat marţi de grupul media german Funke.

Știrea inițială

Însă, luni, secretarul american de stat a anunțat că puținii diplomați americani rămași în ambasada din capitala Kiev vor fi mutați în Vestul Ucrainei, la Lvov.

Oficiali de la Pentagon mai susţin că, dacă Putin va decide să dea ordinul final, o ofensivă rusă ar putea începe cu atacuri aeriene asupra infrastructurii militare-cheie a Ucrainei - aeroporturi, linii de apărare antiaeriană și sisteme de avertizare.

Planul ar continua cu intrarea în Ucraina din mai multe puncte, din est și nord, inclusiv încercuirea Kievului, în termen de o zi sau două.

Într-una dintre tradiționalele scenete atent regizate de Kremlin pentru ochii lumii, îl vedem pe președintele Putin consultându-se cu ministrul său de Externe. Asezați la extremele unei mese imense, Lavrov si Putin vorbesc despre răspunsurile pregătite la propunerile trimise de SUA și NATO. Șeful diplomației ruse pare să exprime dorința Moscovei de a continua calea diplomației.

Sergey Lavrov, ministrul rus de Externe: „Angajamentul nostru de a ne explica poziția și disponibilitatea de a asculta contraargumente nu s-au epuizat. Firește, nu putem continua dialogul la nesfârșit, dar în acest stadiu, propun să continuăm și să intensificăm contactele cu SUA și NATO”.

Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat: „Am văzut comentariile de la Kremlin, de la Moscova, care ar indica faptul că răspunsul lor, după cum afirmă, a fost finalizat. Au trecut, cred, mai mult de două săptămâni de când am expediat la Moscova documentele. Încă nu am văzut un răspuns”.

Preşedintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson susțin că există încă o șansă pentru o soluție diplomatică a crizei ucrainene. Este cocluzia la care au ajuns cei doi oameni de stat după o covorbire telefonică de 40 de minute. Cei doi au mai subliniat că occidentalii trebuie „să rămână uniţi în faţa ameninţărilor ruse, în special prin impunerea de sancţiuni”.

Karine Jean-Pierre, adjuncta purtătorului de cuvânt de la Casa Albă: „Calea diplomatică rămâne disponibilă, dacă Rusia alege să o urmeze în mod constructiv. Totuși, suntem realiști cu privire la perspectivele acestui lucru, dat fiind pașii pe care îi vedem clar că Rusia îi face în teren”.

Oficialii de la Pentagon sunt de părere că Putin nu a luat încă decizia finală de a ataca Ucraina, dar „o acţiune militară ar putea avea loc în orice moment”.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului: „Pe de altă parte, chiar dacă Sergey Lavrov spune că încă mai e loc pentru diplomație, armata rusă a continuat de-a lungul weekendului să-și crească capabilităție militare de la granița cu Ucraina. Așa că, s-ar putea să spună un lucru despre diplomație, și sperăm că vorbesc serios, dar ceea ce fac în teren este diferit de ce spun”.

Oficialul de la Pentagon a mai afirmat că „sprijinul tacit” al Chinei pentru Rusia în problema ucraineană este „profund alarmant”.

În tot acest timp, ideea terifiantă a unui război îi afectează cumplit pe ucrainieni.

Volodimir Zelenski, președinte Ucraina: „Ni se spune că 16 februarie va fi ziua atacului. Vom face din ea o zi a unității”.

Președintele le-a cerut ucrainenilor să arboreze steagul și a lăudat armata ucraineană. Iar pe un ton ferm le-a cerut politicienii sau oamenilor de afaceri care au părăsit țara să se întoarcă.

Volodimir Zelenski: „Vă propun să vă întoarceți acasă în 24 de ore și să stați alături de armata ucraineană, de diplomații noștri și de oamenii noștri”.

Pe de altă parte, tot mai multe țări le transmit cetăților să părăsească de urgență Ucraina își evacuează o mare parte din personalul dipomatic. Statele Unite, Canada și Australia și-au suspendat activitățile ambasadelor din capitala Kiev și au început mutarea lor în Vestul Ucrainei, la Lvov. Iar companii aeriene au început să-și anuleze cursele către Kiev.

În plan diplomatic, ștafeta a fost preluată de cancelarul german, după ce, luni, Olaf Scholz s-a întâlnit la Kiev cu președintele Ucrainei, și se poate presupune că refuzul Germaniei de a trimite armament Ucrainei a fost unul dintre subiectele sensibile. Germania s-a angajat, totuși, să-şi continue „cu hotărâre” ajutorul economic. Totodată și Statele Unite au anunțat, lini, că vor oferi Ucrainei garanţii de credit în valoare de un miliard de dolari.