Cum a reușit Croația să convingă Austria și Țările de Jos să îi susțină aderarea la Schengen. Negocieri dure cu Viena

Zagrebul a amenințat că firmele austriece nu vor mai primi vreun mare contract de infrastructură în Croația, arată o analiză a site-ului IntelliNews, specializat în afaceri și finanțe din zona de est a Europei. În plus, croații au dat asigurări că Austria va primi gaze naturale lichefiate de la un nou terminal din Croația.

Când președinția cehă a Consiliului UE a pus în mod neașteptat aderarea la Schengen pentru Croația, România și Bulgaria pe ordinea de zi, guvernul austriac s-a aflat între ciocan și nicovală din punct de vedere intern.

Partidul Popular Austriac (ÖVP), aflat la guvernare, a decis că va avea o reacție puternică. Cancelarul Karl Nehammer și ministrul de interne Gerald Karner au anunțat că Austria se va opune cu veto propunerii pentru toate cele trei state membre, argumentând că numărul de cereri de azil indică faptul că controalele la frontierele lor nu funcționează corect. Modul în care a fost făcut anunțul a fost deosebit de provocator, deoarece a fost făcut prin intermediul presei – o practică favorită a lui Kurz – în loc să fie ridicat la nivelul UE sau la nivel bilateral.

De ce s-au răzgândit austriecii

Însă Nehammer și-a schimbat rapid poziția, afirmând că Austria va sprijini aderarea Croației la Schengen, și că este convins că controalele la frontierele externe ale acesteia funcționează corespunzător.

Probabil că nu a fost o coincidență faptul că, cu doar câteva zile înainte, Nehammer a călătorit împreună cu premierul bavarez Markus Söder la terminalul de gaz natural lichefiat de pe insula Krk, unde s-au întâlnit cu premierul croat Andrej Plenkovic, mai scrie sursa citată. Nehammer și Söder au primit asigurări din partea lui Plenkovic că gazoductul Adria va fi extins pentru a deservi piețele austriacă și, respectiv, bavareză, reducând astfel dependența acestora de gazul rusesc.

În plus, potrivit unei surse care a vorbit pentru IntelliNews sub protecția anonimatului, croații au amenințat că vor bloca viitoarele investiții austriece în infrastructura majoră din țară, ceea ce a determinat Camera de Comerț austriacă să facă lobby pe lângă guvern pentru a schimba cursul. De asemenea, nu a stricat faptul că Uniunea Democratică Croată (HDZ), aflată la guvernare, are legături extinse cu ÖVP, cu care împarte calitatea de membru al Partidului Popular European (PPE).

Standarde duble privind migrația

Guvernul austriac a recunoscut că Croația a fost folosită de migranți pentru a intra ilegal în spațiul Schengen, după ce au trecut prin Serbia și Bosnia-Herțegovina.

Într-adevăr, migranți din diferite țări terțe care nu beneficiază de acces fără viză în UE – cum ar fi India și Tunisia – pot zbura în Serbia fără a avea nevoie de viză. Cu toate acestea, președintele sârb Aleksandar Vucic a fost de acord să elimine regimul fără vize pentru multe dintre aceste țări, inclusiv pentru India, în viitorul apropiat. Astfel, Nehammer s-a văzut în situația de a reveni asupra amenințării sale cu veto.

Ulterior, ÖVP s-a îndreptat către România și Bulgaria. Ministerul de Interne austriac a susținut că nu este mulțumit de modul în cade se desfășoară controalele la frontierele externe ale acestor țări, în ciuda evaluărilor efectuate de Frontex, potrivit cărora acestea îndeplinesc criteriile tehnice. Ministerul a citat un studiu propriu care a constatat că, dintre cetățenii care au intrat ilegal în Austria în 2022, 40 % au venit prin Serbia, alți 40 % prin Ungaria, prin România și Bulgaria, iar 20 % au venit prin alte rute. Acest lucru a contrazis datele Frontex, dar ministerul austriac de interne a susținut că cifrele sale sunt mai fiabile, având în vedere că se bazează pe cartografierea datelor mobile, precum și pe interviuri cu solicitanții de azil. Studiul nu este însă public.

La finalul lunii ianuarie vor fi organizate alegeri în Austria Inferioară - cel mai important bastion al ÖVP, iar filiala sa regională de partid este cea mai puternică facțiune a sa. Nehammer vrea să se folosească de tema pentru a încerca să obțină un rezultat pozitiv. ÖVP a pierdut din credibilitate și a scăzut în sondaje de la 37,5% la doar 20%, după mai multe scandaluri de corupție, gestionarea dezastruoasă a pandemiei, a situației din energie și din cauza inflației ridicate.

Ministrul croat de Inerne: Cele mai dure negocieri au fost cu Olanda

 

 

Ministrul croat de Interne Davor Bozinovic a declarat, însă, într-un interviu acordat sâmbătă, că Țările de Jos au opus cea mai mare rezistență aderării Croației la Schengen, potrivit tportal.hr.

„Știm din proprie experiență că Olanda este o țară destul de strică când vine vorba de îndeplinirea condiţiilor în contextul integrării europene. În ultimii doi ani, noi, în Consiliu, am avut două decizii privind Croația și înainte de fiecare am călătorit la Haga și am vorbit cu colegii olandezi și i-am convins într-un dialog argumentativ că Croația ar trebui sprijinită”, a spus Davor Bozinovic.

Premierul croat Andrej Plenkovic a discutat la rândul său cu omologul olandez Mark Rutte și l-a convins să susțină aderarea Croației.

Când știi că anumite țări au o procedură mai complicată, te pregătești pentru asta, a mai spus Bozinovic, adăugând că atunci când vine vorba despre extinderea Schengen, drumul nu este niciodată neted.

„Știm foarte bine acest lucru din experiența aderării la NATO și UE. Atunci ne-am dat seama cât de solicitante și uneori nesigure sunt aceste procese”, a mai spus ministrul.

„Când a fost vorba intrarea în Schengen, am fost optimiști, pentru că știam că îndeplinim condițiile prevăzute de regulamentul din 2013, și aceasta este o experiență pe care nicio țară dinaintea noastră nu a avut-o. Știam că, atunci când se va evalua ceea ce a am făcut noi, nimeni nu va putea să găsească argumente împotriva aderării noastre la Schengen”, a adăugat Bozinovic.