Cuba, Nicaragua şi grupul Wagner, pe lista neagră a SUA cu cei care încălcă libertatea religioasă
Cele două ţări sunt adăugate pe această listă „pentru că au comis sau tolerat încălcări deosebit de grave ale libertăţii religioase”, precizează comunicatul secretarului de stat. Aflate deja sub regimul sancţiunilor americane, Cuba şi Nicaragua ar putea fi vizate de noi sancţiuni în absenţa unei îmbunătăţiri a situaţiei, potrivit Washingtonului, scrie AFP, citată de Agerpres.
Încălcările libertăţii religioase „seamănă diviziune, subminează securitatea economică şi ameninţă stabilitatea politică şi pacea”, afirmă Antony Blinken.
Secretarul de stat a păstrat pe această listă statele care erau deja prezente în 2021: China, Eritreea, Iranul, Myanmar, Coreea de Nord, Pakistanul, Rusia, Arabia Saudită, Tadjikistanul şi Turkmenistanul.
Preşedintele nicaraguan Daniel Ortega, acuzat de opozanţii săi de autoritarism şi de nepotism, exercită o represiune asupra Bisericii Catolice de când el a acuzat-o că a susţinut manifestaţiile din 2018 împotriva regimului său, reprimate sângeros la vremea respectivă.
Adăugarea Cubei reprezintă ultima măsură a Washingtonului care urmăreşte exercită presiuni asupra regimului socialist. Joe Biden a respins în mare măsură politica de deschidere faţă de acest adversar de vreme îndelungată, pe care o promovase fostul preşedinte democrat Barack Obama.
În ultimul său raport anual asupra libertăţii religioase, Departamentul de Stat a afirmat că există o hărţuire crescândă a creştinilor în Cuba, subliniind arestările şi violenţa exercitată asupra unor personalităţi religioase pentru presupusul lor rol în manifestaţiile istorice din 2021.
Grupul rus de mercenari Wagner este adăugat pe lista neagră a „entităţilor ce trezesc preocupare deosebită”, pe care mai figurează deja talibanii, miliţiile shebab din Somalia şi gruparea Boko Haram.
De mai mulţi ani, grupul paramilitar Wagner este suspectat că joacă un rol în realizarea ambiţiilor Kremlinului, inclusiv în Ucraina, unde combatanţii acestuia se află în prima linie în cadrul ofensivei declanşate în februarie.
Potrivit lui Antony Blinken, grupul de mercenari a fost adăugat „pe baza acţiunilor sale în Republica Centrafricană”, unde aproape după un deceniu de lupte au exacerbat tensiunile între creştini şi musulmani.
În urma vidului creat după plecarea celei mai mari părţi a trupelor franceze din 2016, Moscova a trimis în această ţară, una dintre cele mai sărace din lume, „instructori militari” în 2018, iar apoi sute de paramilitari în 2020, la cererea conducerii de la Bangui, confruntată cu rebeliune ameninţătoare.
Franţa a acuzat cu regularitate aceşti paramilitari de comiterea unor abuzuri împotriva civililor şi că ar fi instaurat un regim de „jefuire” a resurselor locale.