Coreea de Nord și Coreea de Sud, aproape de a pune capăt războiului, după aproape 70 de ani

Însă, Moon a recunoscut că discuțiile privind războiul din 1950-53 au fost împiedicate de obiecțiile nord-coreene față de "ostilitatea actuală a SUA", relatează The Guardian.

Luând cuvântul luni, la Canberra, în timpul vizitei sale de patru zile în Australia, Moon a declarat că el crede că cele patru părți au fost de acord în principiu cu o declarație de pace.

Dar a adăugat că Phenianul a făcut din încetarea ostilității SUA o condiție prealabilă pentru discuții.

"Și, din această cauză, nu suntem în măsură să ne așezăm la masa de negocieri cu privire la declarațiile dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord și cele dintre Coreea de Nord și Statele Unite. Și sperăm că vor fi inițiate discuții. Facem eforturi în acest sens", a spus președintele sud-coreean la o conferință de presă cu premierul australian, Scott Morrison.

Citește și

Criză alimentară și economică în Coreea de Nord. Se tipăresc cupoane valorice în loc de bani

Moon crede că este important să se pună capăt armistițiului "instabil" care a fost în vigoare timp de aproape șapte decenii, adăugând că o declarație de pace ar putea îmbunătăți perspectivele pentru un progres în ceea ce privește programul de arme nucleare al Phenianului.

"Acest lucru ne va ajuta să începem negocierile pentru denuclearizare și pace în peninsula coreeană. Acest lucru este foarte important și pe acest front", a afirmat Moon.

Câteva ore mai târziu, ministrul sud-coreean al unificării, Lee In-young, a transmis că o declarație ar putea fi un "punct de cotitură pentru o nouă fază pentru pace" și a îndemnat Coreea de Nord să accepte oferta de dialog a Seulului.

"Coreea de Nord pare să fi arătat o manieră mai deschisă față de dialog decât înainte. Coreea de Nord a lansat mai multe rachete cu rază scurtă de acțiune în acest an, dar nu a făcut ca situația să se deterioreze grav prin creșterea tensiunilor la un nivel ridicat", a declarat Lee, potrivit agenției de presă Yonhap.

Războiul coreean s-a încheiat în iulie 1953 cu un armistițiu, dar nu cu un tratat de pace, ceea ce înseamnă că Nordul și Sudul sunt încă în război din punct de vedere tehnic.

Moon, care a făcut din angajamentul cu Coreea de Nord o caracteristică cheie a administrației sale, face presiuni pentru un tratat de pace înainte ca mandatul său unic de cinci ani ca președinte sud-coreean să se încheie în primăvara anului viitor.

El și-a repetat apelul pentru încetarea oficială a ostilităților în timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU din septembrie, ceea ce a determinat-o pe Kim Yo-jong, sora influentă a liderului nord-coreean Kim Jong-un, să descrie inițiativa sa ca fiind o "idee interesantă și bună".

Oficialii chinezi și-ar fi exprimat sprijinul pentru propunere, în timp ce Coreea de Sud și SUA se pare că se află în etapele finale de elaborare a unui proiect de declarație.

Dar, Coreea de Nord a indicat că nu se va alătura discuțiilor privind încheierea conflictului, atât timp cât SUA își menține poziția ostilă, o referire la prezența a 28.500 de soldați americani în Coreea de Sud și la exercițiile militare anuale SUA-Coreea de Sud pe care Phenianul le consideră o repetiție pentru o invazie.

În Coreea de Sud și în SUA, opiniile sunt împărțite în ceea ce privește înțelepciunea semnării unui tratat de pace oficial, în timp ce Coreea de Nord continuă să dezvolte arme nucleare și rachete balistice, sfidând sancțiunile ONU.

Susținătorii sunt de acord cu Moon că aceasta ar normaliza legăturile cu Nordul și ar încuraja regimul să se întoarcă la discuțiile nucleare, aflate în impas, dar criticii consideră că ar recompensa comportamentul provocator al regimului și ar putea amenința prezența trupelor americane în Sud.