Contraofensiva ar putea trece într-o nouă etapă, după promisiunile de ajutoare militare. Ce urmează să primească Ucraina

La finalul discuțiilor cu aliații, Ucraina nu a reușit să obțină un calendar de aderare la NATO, așa cum spera, dar a primit noi garanții de securitate și ajutoare militare. Între timp luptele continuă pe frontul ucrainean. Atacurile rușilor și zone civile, în special din capitala Kiev.

Cel puțin un om a murit și alți patru au fost grav răniți, după ce rușii au atacat cu drone kamikaze, pentru a treia noapte consecutiv, cartiere rezidențiale din Kiev. Lovituri aeriene au fost oprite de sistemele de apărare ale ucrainenilor. Dar resturi ale aparatelor de zbor au căzut peste locuințele oamenilor, şi au făcut victime.

Între timp, oficialii militari spun că forțele ucrainene au făcut progrese în contraofensiva lor pe liniile de front din est și sud. Trupele de apărare sunt acum la granițele orașului Bahmut, capturat de Rusia în luna mai.

Contraofensiva ar putea trece într-o nouă etapă, după ce președintele Zelenski s-a întors de la Vilnius, cu promisiuni de ajutoare militare. Germania va asigura noi baterii Patriot, zeci de blindate ușoare și tancuri Leopard 1, și va instala o fabrică de blindate în vestul Ucrainei.

Franța va furniza noi rachete cu rază lungă de acțiune, Japonia - sisteme anti-dronă, iar Norvegia - drone de recunoaștere.

Joe Biden: ”Zelenski înțelege un lucru, că este sau nu în NATO acum este irelevant, atâta timp cât are angajamente de garanție a securității, oferite alături de alte state NATO, similare cu cele oferite spre exemplu Israelului, pe termen lung. Așa că, nu își face probleme în legătură cu asta”.

Statele G7 - cele mai puternice economii ale lumii, dar și alte state membre ale alianței, s-au angajat să ofere Ucrainei garanții de securitate pe modelul oferit Israelului.

Astfel Ucraina va primi echipamente de apărare moderne şi va beneficia de instructaj, pentru a fi capabilă să-şi consolideze armata, astfel încât să riposteze atacurilor Rusiei, fără implicarea directă a trupelor străine.

Ian Brzezinski, Expert în Securitate, Consiliul Atlantic: ”Desigur, ucrainenii sunt dezamăgiți că nu au primit acea foaie de parcurs clară pentru aderarea la NATO. Trebuie să spun că personal cred că ar fi meritat să o primească. Iar pentru Alianță este o greșeală că au ratat această oportunitate”.

Un înfocat susținător al președintelui Zelenski, fostul premier britanic Boris Johnson, consideră că Ucraina merită mai mult de la acest summit.

Boris Johnson, fost premier al Marii Britanii: ”Cred că este foarte, foarte important să stabilim că Ucraina este acum pe calea aderării la NATO. Nu poate exista nici o scuză sau vreun motiv pentru a continua să ne codim și să amânăm acest lucru”.

Între timp, ministrul rus de externe a transmis printr-un comunicat că Moscova va analiza cu atenție rezultatele summitului de la Vilnius și va răspunde în timp util "folosind toate mijloacele și metodele pe care le are la dispoziție".

Serghei Lavrov mai spune că NATO a demonstrat că "s-a întors în cele din urmă la stratagemele Războiului Rece".

Michael Allen, specialist în Relații Internaționale: ”Cred că motivul pentru care alianța NATO a fost, oarecum, revitalizată în ultimii doi ani este din cauza lui Vladimir Putin. Vladimir Putin este cel care i-a făcut pe toți să lucreze mai strâns împreună, să doneze Ucrainei multe miliarde de dolari în arme și euro”.

De la Vilnius, președintele american Joe Biden a ajuns ieri în Finlanda, unde participă la un summit al țărilor nordice. Pe ordinea de zi se află o discuție despre cooperarea în domeniul securității în zona arctică, unde atât China, cât și Rusia, și-au sporit prezența militară.