Continuă tensiunile pe flancul estic. Iohannis a cerut creșterea prezenței militare a NATO în România

Pe fondul acestei tensiuni, și a unei posibile invazii rusești, președintele Joe Biden i-a asigurat pe liderii statelor NATO din estul Europei de angajamentul Americii față de Alianţă. De partea cealaltă, şeful statului, Klaus Iohannis, a cerut creșterea prezenței militare a NATO, și a Statelor Unite în România, şi în zona Marii Negre.

Joe Biden a discutat prin teleconferinţă cu președintele Iohannis și cu liderii "Grupului de la București", format din cele nouă ţări aflate în flancul de est al NATO: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: „Preşedintele (Biden) i-a pus la curent pe liderii ţărilor din B9 de pe flancul estic în legătură cu discuţia pe care a avut-o cu preşedintele Putin şi le-a ascultat perspectivele asupra situaţiei actuale de securitate. (Preşedintele Biden) a subliniat angajamentul nostru faţă de securitatea transatlantică. Faţă de aliaţii noştri din NATO, Alianţa este una sacră. De asemenea, vom continua să rămânem în strânsă coordonare."

În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis „şi-a exprimat susţinerea pentru creşterea prezenţei militare a NATO şi, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România şi în zona Mării Negre, ca expresie a solidarităţii aliate şi a Parteneriatului Strategic solid între România şi SUA", spune Administraţia Prezidențială de la Bucureşti.

Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO: "Să arătăm un front comun al Alianţei, al Uniunii Europene, al aliaţilor, în fața activităţilor agresive ale Rusiei şi facem încă o dată un apel către Rusia pentru dezescaladarea situaţiei şi reducerea tensiunilor şi cerem dialog. NATO face ce scrie în codul nostru genetic să facem, să protejăm naţiunile care fac parte din alianța, să protejăm cei 1 miliard de cetăţeni din statele NATO, şi, iată, acum, şi pe est-europeni, pe România, aflată pe flancul estic. Vorbim de apărare, descurajare, dar şi de dialog cu Rusia, asta este ceea ce face NATO acum, în aceste vremuri complicate."

Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României: „Ar fi de dorit să existe o puternică solidaritate a tuturor ţărilor NATO şi, la vârful Alianţei, zona Marii Negre să capete aceeaşi importantă cu care este tratată zona Mării Baltice."

Înaintea acestei consultări cu ţările NATO din Est, Joe Biden a vorbit la telefon peste o oră cu președintelele ucrainean.

Reporter: „Circulă relatări că Statele Unite fac presiuni asupra Ucrainei să cedeze de bună voie Rusiei o bucată de teritoriul său pentru a reduce riscul unei invazii. Este adevărat?” Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: „Nu, este absolut fals!"

La rândul său Vladimir Putin a încercat să întoarcă situaţia în favoarea sa şi a pretins că populația rusofonă din estul Ucrainei este victima unui genocid incipient.

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: „Rusofobia este un prim pas către genocid. Vedem foarte bine ce se întâmplă în acest moment în Donbass (estul Ucrainei). Seamănă cu genocidul de care tocmai aţi pomenit.”

Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: „Ruşii sunt cunoscuţi pentru tendinţa de a escalada tensiunile prin retorică şi pentru felul în care propagă dezinformare în lume şi mai ales în ţările din flancul estic al NATO. Aşa că ar trebui să luăm cu precauţie demersurile lor de comunicare. Ce ştim sigur e că Rusia este agresorul aici, mobilizarea armată este în tabăra Rusiei.”

Autoritățile ruse și mass-media de stat rusă acuză în mod regulat Kievul că-i discriminează pe rusofonii din estul Ucrainei. De şapte ani, această zonă este sfâșiată de un război de gherilă între Kiev și separatiștii pro-ruși, susţinuţi militar şi financiar de Moscova. Conflictul de uzură a făcut deja peste 13.000 de morți. De altfel, un aşa-numit referendum al populaţiei rusofone din Crimeea a fost pretextul anexării peninsulei de către Rusia, în 2014.

În acest moment, Occidentul acuză Rusia că a mobilizat rachete, tancuri şi peste 120.000 de soldați la graniţa cu Ucraina, pentru o posibilă invazie, despre care experţii în securitate spun că ar putea avea loc în luna ianuarie.