Consiliul JAI se reunește la Bruxelles. Aderarea României și Bulgariei nu se află pe agendă

Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen nu se află pe agenda Consiliului JAI de joi şi vineri nici în urma reuniunii de miercuri a Comitetului reprezentanţilor permanenţi pe lângă Uniunea Europeană (COREPER), când agenda provizorie a JAI ar mai fi putut suferi schimbări, potrivit Agerpres.

Astfel, potrivit website-ului Consiliului UE, agenda include, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, 'Situaţia generală a spaţiului Schengen' (Funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii privind vizele) şi 'Intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat', nu însă şi aderarea României şi a Bulgariei la Schengen.

Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie când România şi Bulgaria au înregistrat un eşec, în Schengen fiind acceptată doar Croaţia. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitate, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare, lucru recunoscut de Comisia Europeană încă din 2011, inclusiv în urma evaluărilor făcute de experţii europeni. Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.

În opinia eurodeputatului Victor Negrescu (S&D), absenţa extinderii Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI de joi şi vineri îngreunează procesul de relansare a dezbaterii despre aderarea la spaţiul Schengen în cursul acestui an, fiind necesară o nouă strategie pentru atingerea acestui obiectiv pentru ţara noastră până la alegerile europarlamentare din 2024.

De partea sa, europarlamentarul Dragoş Tudorache (Renew Europe) este de părere că România ar trebui să aibă o strategie împreună cu Bulgaria în vederea aderării la spaţiul Schengen, fiind în acelaşi timp extrem de important să nu rămână ancorată în logica în care atât cât timp nu se închide dosarul migraţiei nu poate discuta subiectul Schengen. El consideră că principala strategie a României trebuie să fie aceea de a convinge Olanda să lucreze pe un scenariu în care România şi Bulgaria împreună să obţină un calendar şi paşi concreţi pentru a ajunge la decizia dorită.

Azilul şi migraţia, Spaţiul Schengen, securitatea internă sunt subiecte abordate de miniştrii de interne din cadrul Consiliului JAI, în prima zi a reuniunii, în timp ce drepturile fundamentale, agresiunea Rusiei sau combaterea infracţionalităţii sunt teme discutate de miniştrii justiţiei în cea de-a doua zi a Consiliului.

Astfel, miniştrii vor discuta despre dimensiunile internă şi externă ale azilului şi migraţiei, în urma Consiliului European din 9 februarie 2023. Discuţia va include, în special, punerea în aplicare a foii de parcurs privind Regulamentul Dublin şi implicarea efectivă a UE la frontierele externe, inclusiv în ceea ce priveşte operaţiunile desfăşurate de entităţi private. Regulamentul Dublin stabileşte principiul conform căruia un singur stat membru este responsabil de examinarea unei cereri de azil. Obiectivul este de a se evita ca solicitanţii de azil să fie trimişi dintr-o ţară în alta, dar şi de a se evita abuzarea de acest sistem prin introducerea mai multor cereri de azil de către o singură persoană, conform Agerpres.

Cu privire la Spaţiul Schengen, miniştrii afacerilor interne vor discuta despre viitorul politicii în domeniul vizelor. Preşedinţia şi Comisia vor informa miniştrii cu privire la situaţia generală a zonei Schengen şi la punerea în aplicare a acţiunilor prioritare definite de Consiliu în iunie 2022. De asemenea, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a interoperabilităţii, în special în ceea ce priveşte începerea funcţionării sistemului de intrare/ieşire. Aceştia vor lua act de intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat, care ar trebui să devină operaţional în martie 2023, scrie https://home-affairs.ec.europa.eu/.

În ceea ce priveşte securitatea internă, miniştrii de interne vor discuta despre situaţia actuală a dialogului privind securitatea internă cu Ucraina şi despre cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne/politicii de securitate şi apărare comune în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei în această ţară. De asemenea, Comisia Europeană va informa miniştrii cu privire la activitatea centrului de sprijin al UE pentru securitatea internă şi gestionarea frontierelor din Republica Moldova.

Consiliul urmează să adopte concluzii privind Carta drepturilor fundamentale a UE şi spaţiul civic, miniştrii desfăşurând apoi un schimb de opinii cu privire la acest subiect şi discutând despre următoarele etape în combaterea rasismului şi a antisemitismului.

Referitor la invazia Rusiei în Ucraina, miniştrii justiţiei vor evalua situaţia privind răspunsurile judiciare şi lupta împotriva impunităţii în ceea ce priveşte crimele săvârşite în Ucraina. Preşedinţia suedeză va prezenta, de asemenea, un raport cu privire la discuţiile în curs la nivel tehnic cu privire la proiectul de directivă privind definirea infracţiunilor şi a pedepselor pentru încălcarea sancţiunilor UE. Această propunere a fost prezentată de Comisie la 2 decembrie 2022, în urma adoptării unei decizii a Consiliului de a adăuga încălcarea măsurilor restrictive ale UE pe lista infracţiunilor incriminate de UE.

În ceea ce priveşte combaterea infracţionalităţii, preşedinţia suedeză a Uniunii va prezenta un raport cu privire la discuţiile în curs la nivel tehnic referitoare la proiectul de directivă privind recuperarea şi confiscarea activelor, care a fost prezentat de Comisie în mai 2022. Scopul propunerii respective este de a moderniza normele UE privind recuperarea activelor şi de a se asigura că infractorii sunt privaţi de câştigurile lor ilegale. Nu în ultimul rând, miniştrii vor discuta despre ameninţarea pe care o reprezintă pentru societăţile europene criminalitatea organizată în domeniul traficului de droguri.