Conflict deschis între Budapesta și UE. Ministrul de Externe al Ungariei, vizită în Rusia după ce s-a enervat la Bruxelles

„Ucraina pune în pericol securitatea naţională a Ungariei şi Slovaciei prin blocarea tranzitului de ţiţei al companiei ruseşti Lukoil, iar Comisia Europeană nu a luat nicio măsură în această privinţă”. „Evaluarea realistă a situaţiei lipseşte cu desăvârşire în Uniunea Europeană, unde psihoza războiului e în toi şi va continua, după toate probabilităţile, şi în lunile următoare”.

Iar Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, „a pierdut complet controlul şi a făcut propuneri extrem de periculoase şi nerezonabile chiar şi în privinţa situaţiei din Orientul Mijlociu” - sunt câteva dintre declaraţiile critice pe care, potrivit MTI, le-a făcut joi, la Bruxelles, ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. În consecinţă, şeful diplomaţiei de la Budapesta se afla, vineri, la Sankt Petersburg, aparent pentru a vorbi - nu se ştie deocamdată cu cine - despre „securitatea naţională” a Ungariei.

La Bruxelles a avut loc, joi, o reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările Uniunii Europene. Ungaria, considerată cea mai pro-rusă ţară din UE, aflată pe poziţii divergente cu Bruxelles-ul în privinţa agresiunii ruse din Ucraina, dar şi pe alte teme, cum ar fi migraţia sau statul de drept, teoretic prezidează şi stabileşte agenda acestor reuniuni, în calitate de preşedinte în exerciţiu al Consiliului UE, însă marja sa de acţiune este limitată şi deja s-a confruntat cu ameninţări de boicot din partea oficialilor europeni.

Ungaria vrea să-și protejeze securitatea energetică

Potrivit unui comunicat al MAE ungar, Peter Szijjarto a informat, în cadrul unei conferinţe de presă ce a urmat reuniunii informale a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, că la discuţii a participat şi omologul său ucrainean, care a scos în evidenţă atacurile ruseşti asupra sistemului energetic al ţării sale.

„Poziţia Ungariei este clară. Aprovizionarea cu energie a unei ţări este o problemă de securitate naţională. De aceea, dacă securitatea aprovizionării energetice a unei ţări este pusă în pericol de o altă ţară, aceasta reprezintă şi o ameninţare la adresa intereselor naţionale ale ţării respective”, a comentat - în conferinţa sa de presă - şeful diplomaţiei ungare, citat în comunicatul ministerului său.

„Şi exact aşa stau lucrurile acum în relaţia dintre Ucraina şi Ungaria. Ucraina, prin blocarea importului de ţiţei rusesc, care reprezintă aproximativ o treime din importurile de ţiţei ale Ungariei, subminează securitatea aprovizionării energetice a Ungariei sau, cel puţin, o pune în faţa unor provocări semnificative”, a acuzat şeful diplomaţiei maghiare.

Politicianul a adăugat că acelaşi lucru este valabil şi pentru Slovacia, unde Ucraina blochează circa 40-45% din importurile de ţiţei rusesc.

Ministrul de externe al Ungariei se afla, vineri dimineaţa, la Sankt Petersburg, potrivit unor postări pe pagina sa de Facebook. „Securitatea aprovizionării cu energie este o chestiune de securitate naţională! Aşa că să mergem...”, s-a limitat să scrie Peter Szijjarto care a postat, în schimb, mai multe imagini cu plecarea şi sosirea sa în fosta capitală imperială rusă.

Vizita lui Szijjarto în Rusia

Agenţiei rusă TASS relatează despre postările lui Szijjarto şi menţionează că el nu a precizat scopul vizitei, dar în prealabil - înainte de a părăsi Budapesta - a scris despre importanţa asigurării aprovizionării cu energie ca o „problemă de securitate naţională", iar cu o zi înainte, Szijjártó a declarat că Kievul ameninţă securitatea energetică a Ungariei şi Slovaciei prin blocarea livrărilor de petrol ale companiei ruse Lukoil. „De asemenea - scrie TASS - ministrul ungar de externe a remarcat că CE (Comisia Europeană) nu face nimic pentru a rezolva problema blocării de către Kiev a tranzitului de petrol rusesc, în timp ce responsabilitatea pentru aprovizionarea Budapestei şi Bratislavei ar trebui să revină UE şi Ucrainei”.

La 7 iulie, reaminteşte TASS, Kievul a blocat unilateral aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei prin conducta Drujba, sub pretextul impunerii de sancţiuni împotriva companiei Lukoil.

Deplasarea lui Peter Szijjarto la Sankt Petersburg, oraşul de suflet al lui Vladimir Putin, unde deocamadată nu se ştie ce interlocutori va avea, este de natură să irite şi mai mult Bruxelles-ul, după ce premierul Viktor Orban, la rândul său, a fost la Moscova în primele zile de la preluarea preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, ceea ce a atras o serie de delimitări şi critici din partea Comisiei Europene şi a unor lideri europeni.

Budapesta lansează noi atacuri la adresa Bruxellesului

„Trebuie precizat că Comisia Europeană a fost deconspirată, pentru că, fie Uniunea Europeană este atât de slabă, încât nu poate proteja securitatea energetică a două state membre în faţa unei ţări care nu este membră a UE, fie chiar ea a pus la cale toată această situaţie şi a ordonat, de la Bruxelles, Kievului, să ia această măsură care restricţionează securitatea energetică a Ungariei şi Slovaciei”, a spus Szijjarto reluând acuzaţii făcute anterior.

Potrivit lui Péter Szijjártó, oricare ar fi adevărul, „este destul de dezamăgitor că Uniunea Europeană este fie atât de slabă, fie încearcă, într-un mod atât de obraznic, să schimbe poziţia pro-pace a Ungariei şi Slovaciei, ascunzându-se în spatele Kievului”.

Ministrul a subliniat că atât el, cât şi omologul său slovac, şi-au exprimat dezamăgirea faţă de acţiunile Comisiei Europene şi a amintit că ambele ţări contribuie semnificativ la securitatea aprovizionării Ucrainei. Acesta a mai explicat că, până în prezent, aprovizionarea Ungariei a fost asigurată pe termen scurt şi mediu prin măsuri temporare, dar, în cazul energiei, singura soluţie acceptabilă este cea pe termen lung.

„De aceea, vom continua, desigur, să negociem şi sperăm că în curând se vor semna acorduri care vor asigura securitatea pe termen lung a aprovizionării cu energie” – a declarat ministrul ungar al afacerilor externe şi al comerţului exterior.

Ungaria critică evoluția războiului din Ucraina

Evaluarea realistă a situaţiei lipseşte cu desăvârşire în Uniunea Europeană, iar psihoza războiului e în toi şi va continua, după toate probabilităţile, şi în lunile următoare - a mai declarat joi, la Bruxelles, ministrul Szijjarto.

El a recunoscut reuniunile informale a miniştrilor de externe au loc în mod tradiţional în statul membru care deţine preşedinţia rotativă, de data aceasta nu aşa s-a întâmplat, ceea ce, potrivit lui Szijjarto, denotă un fel de „reacţie de copil de grădiniţă”, menită să pună la punct poziţia pro-pace a Ungariei. Cu toate acestea – a adăugat el – acest lucru nu va reuşi, deoarece Ungaria nu îşi va schimba politica de până acum şi va continua să sprijine instaurarea cât mai grabnică a păcii în Ucraina.

Ministrul a declarat că subiectul principal al reuniunii a fost şi de data aceasta războiul din Ucraina şi a constatat din nou că „evaluarea realistă a situaţiei lipseşte cu desăvârşire, iar psihoza de război e în toi”.

El a regretat că majoritatea statelor membre au fost de părere că „extinderea teritorială” - aluzie la incursiunea ucraineană pe teritoriul rus - nu reprezintă un pericol de escaladare. Mai mult, potrivit lui Szijjarto, unii colegi au declarat că permiterea utilizării armelor furnizate de Occident împotriva ţintelor din Rusia este unul din mijloacele de a face pace. „Şi pentru că acest lucru contravine realităţii în aceeaşi măsură ca prezenţa mea aici, trebuie să concluzionăm că această poziţie oarbă pro-război şi psihoza pro-război vor continua aici, la Bruxelles, şi lunile următoare” - a conchis Péter Szijjártó în conferinţa de presă de la Bruxelles.

El a spus că mai mulţi parteneri au solicitat alocarea unei noi sume, de peste şase miliarde de euro, din Fondul European pentru Pace pentru livrări de arme. „Ungaria însă nu va contribui la deblocarea niciunui cent atât timp cât companiile maghiare din Ucraina sunt discriminate şi sunt menţinute măsurile care ameninţă securitatea energetică a Ungariei”, a anunţat Szijjarto, citat de MTI.

Ungaria nu vrea să acorde ajutor militar Ucrainei

El a menţionat că o altă manifestare concretă a politicii pro-război a UE este „creşterea presiunii în vederea extinderii şi prelungirii misiunii de instruire a UE în Ucraina”, la care a precizat că „Ungaria nu participă sub nicio formă”.

„Am spus clar că, în cazul în care sfera teritorială sau funcţia acestei misiuni de instruire va fi extinsă, Ungaria nu îşi va da acordul”, a asigurat el. De asemenea, Szijjarto a calificat drept extrem de periculoasă ideea că instruirea soldaţilor ar putea avea loc chiar în Ucraina, deoarece aceasta ar prezenta un risc serios de escaladare. „Dacă Uniunea Europeană ar dori să prelungească mandatul în forma sa actuală – adică menţinându-i forma actuală -, fără să aplice vreo extindere, Ungaria ar continua să folosească instrumentul abţinerii constructive, adică nu ar împiedica statele membre ale Uniunii Europene doritoare să desfăşoare asemenea activităţi pe teritoriul Uniunii Europene, Ungaria însă nu va participa la aceste activităţi” – a conchis ministrul.

Atac dur la adresa Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, a pierdut complet controlul şi a făcut propuneri extrem de periculoase şi nerezonabile chiar şi în privinţa situaţiei din Orientul Mijlociu, a mai declarat joi, la Bruxelles, ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior din Ungaria, citat de un comunicat al MAE de la Budapesta.

„În mod vizibil, Josep Borrell a pierdut aparent controlul, ca un fel de Biden bruxelles-ez, el umblă încoace şi încolo, făcând propuneri extrem de periculoase pentru Europa”, a afirmat Szijjarto.

El a criticat recenta propunere a înaltului reprezentant ca Uniunea Europeană să impună sancţiuni împotriva a doi miniştri din guvernul israelian. „Este o propunere extrem de periculoasă şi absolut iraţională, deoarece o astfel de decizie ar provoca îndoieli extraordinare în Orientul Mijlociu şi ar submina complet cooperarea între Uniunea Europeană şi Israel” – explicat şeful diplomaţiei de la Budapesta. În schimb, Szijjarto şi-a exprimat aprecierea faţă de Israel pentru că a convenit cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii o pauză în luptele din Gaza pentru a permite lansarea programului de vaccinare împotriva poliomielitei.

Péter Szijjártó a vorbit şi despre participarea şefului diplomaţiei turce la reuniunea informală, regretând totodată că, în ultimii cinci ani, nu a mai avut loc o reuniune între UE şi Turcia la un nivel atât de înalt ca acum, atribuind meritul preşedinţiei ungare a UE. El consideră extrem de importantă menţinerea cooperării cu Ankara în domeniul migraţiei şi a spus că i-a cerut omologului său turc „să nu se lase nicidecum convins să renunţe la înfrânarea migraţiei doar pentru că vede că unui stat membru al UE (Ungaria - n.r.) i se impune să plătească zeci şi sute de milioane de forinţi pentru faptul că îşi protejează frontierele”, o aluzie la amenda pe care Budapesta a primit-o de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.