Comisia Europeană a deblocat 10 mld. euro pentru Ungaria, în speranţa că va obţine sprijinul lui Orban pentru Ucraina

Viktor Orban a ameninţat că va bloca o eventuală decizie a Consiliului European care ar permite Kievului să înceapă negocierile de aderare la UE şi să primească un ajutor financiar şi militar substanţial de la bugetul comunitar. Kievul doreşte să adere la UE şi să construiască alianţe cu Occidentul, distanţându-se tot mai mult de Rusia, în timp ce un sprijin economic de 50 de miliarde de euro şi de 20 de miliarde de euro pentru armata ucraineană ar fi vitale în efortul său de război.

Un diplomat de rang înalt al UE a declarat însă că se va găsi o modalitate de a obţine fonduri pentru Ucraina şi de a ocoli orice blocaj din partea Ungariei. "Într-un fel sau altul, vom găsi modalitatea de a da bani Ucrainei. Există diverse opţiuni", a declarat diplomatul, referindu-se inclusiv la un posibil acord secundar la care să subscrie ceilalţi 26 de membri ai UE, în afara cadrului bugetar principal al blocului.

Într-o decizie controversată, dar menită să reducă tensiunile, executivul Uniunii Europene a deblocat miercuri accesul Budapestei la fonduri de 10 miliarde de euro îngheţate anterior din cauza îngrijorărilor legate de faptul că unele măsuri luate de guvernul lui Viktor Orban au afectat echilibrele democratice ale statului. Premierul maghiar nu pare însă îmbunat în ceea ce priveşte opoziţia sa faţă de Ucraina. Noul premier al Poloniei, Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, care miercuri s-a reîntors printre liderii din UE, a promis însă că va recurge la întreaga sa influenţă pentru a-l face pe Orban să se răzgândească.

Comisia Europeană a argumentat că Ungaria a îndeplinit o serie de reforme judiciare şi, prin urmare, merită să aibă acces la o parte din finanţarea pe care o merită. "În urma unei evaluări aprofundate şi a mai multor schimburi de opinii cu guvernul ungar, Comisia consideră că Ungaria a luat măsurile pe care s-a angajat să le ia pentru ca CE să considere că este îndeplinită condiţia de abilitare privind Carta drepturilor fundamentale a UE în ceea ce priveşte independenţa judiciară", a afirmat executivul european într-un comunicat, relatează Reuters şi The Guardian, citate de News.ro.

Citește și

„Mizăm pe planul A". UE și-a fixat obiectivul în fața Ungariei. Unde nu vrea Budapesta să cedeze

Acest lucru înseamnă că o parte din finanţarea politicii de coeziune nu va mai fi blocată şi, prin urmare, Ungaria poate începe să solicite rambursări de până la 10,2 miliarde de euro.

"Am îndeplinit toate condiţiile, aşa că suntem foarte încrezători că fondurile UE vor veni acum", a declarat pentru The Guardian Tibor Navracsics, ministrul ungar al dezvoltării regionale.

Cu toate acestea, decizia se dovedeşte extrem de controversată.

Grupurile societăţii civile maghiare care monitorizează independenţa judiciară spun că guvernul nu a îndeplinit pe deplin criteriile solicitate de Bruxelles. De asemenea, patru grupuri politice din Parlamentul European - inclusiv Partidul Popular European de centru-dreapta şi Socialiştii şi Democraţii - şi-au exprimat Îngrijorarea într-o scrisoare adresată miercuri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Criticii deciziei Comisiei spun că există percepţia că deblocarea fondurilor a fost grăbită pentru a-l convinge pe premierul ungar Viktor Orbán să ridice blocajul asupra unor decizii cheie legate de Ucraina, pe care liderii plănuiesc să le ia la summitul care începe joi.

Reacţionând la decizia de miercuri după-amiază, eurodeputatul german Daniel Freund, membru al Grupului Verzilor, a declarat: "Prin eliberarea a 10 miliarde de euro pentru Orbán, von der Leyen face cea mai mare greşeală din timpul mandatului său. Reformele necesare nu au fost implementate. Cu toate acestea, momentul deblocării nu face decât să-i permită concluzia că nu a fost vorba de reforme judiciare. În schimb, cele 10 miliarde de euro au avut ca scop eliminarea veto-ului lui Orbán. Ursula von der Leyen plăteşte acum cea mai mare mită din istoria UE autocratului şi prietenului lui Putin, Viktor Orbán. Semnalul este fatal: Comisia Europeană arată astăzi că tacticile de şantaj ale lui Viktor Orbán dau roade".

În comunicatul său prin care explică decizia, Comisia a afirmat că "va monitoriza îndeaproape şi în permanenţă" măsurile puse în aplicare de Ungaria. De asemenea, a avertizat că în cazul în care, la un moment dat, Comisia consideră că această condiţie a respectării independenţei justiţiei nu mai este îndeplinită, poate decide din nou să blocheze finanţarea.

Eurodeputatul finlandez Petri Sarvamaa, purtătorul de cuvânt al grupului de centru-dreapta al Partidului Popular European pentru probleme bugetare, a calificat drept "catastrofală" decizia Comisiei Europene de a debloca fondurile pentrru Ungaria.

"Cum poate Comisia să evalueze ceva care încă nu există? Deoarece membrii Consiliului Judiciar Naţional nu au fost încă numiţi, nu există nicio modalitate de a cunoaşte impactul acestuia asupra situaţiei statului de drept în Ungaria. Membrii Comisiei de control bugetar au făcut apel la Comisie încă din noiembrie şi i-am încurajat să aştepte întregul proces de înfiinţare a Consiliului Judiciar Naţional. Se pare într-adevăr că şantajul lui Orbán a reuşit. Refuz să cred că momentul teribil al acestei decizii a fost doar o coincidenţă nefericită, mai ales având în vedere că ştim cum intenţionează Orbán să ţină celelalte 26 de state membre ca ostatice în cadrul Consiliului European de la sfârşitul acestei săptămâni”, a spus Sarvamaa.

La rândul său, Iratxe García Pérez, lidera grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, a declarat că "deblocarea fondurilor pentru Orbán este o greşeală gravă" a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "În ciuda promisiunilor de reformă, sistemul judiciar din Ungaria nu este independent", a spus ea.

Viktor Orban şi ceilalţi lideri UE au început să sosească la Bruxelles deja de miercuri seara pentru summitul care se deschide oficial joi.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit miercuri cu Viktor Orbán, încercând să îl convingă pe premierul ungar să nu blocheze deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Kievul.

Într-o postare pe Facebook despre şedinţa cu Michel, Viktor Orbán a declarat: "Poziţia noastră este clară: nu susţinem aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană!"

Fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, acum noul prim-ministru al Poloniei, calitate în care revine la summiturile UE, i-a îndemnat pe liderii europeni să îşi reconsidere opiniile cu privire la ameninţarea lui Viktor Orbán de a bloca continuarea sprijinului pentru Ucraina.

"Apatia" în privinţa Ucrainei este "inacceptabilă", a declarat el, adăugând că va încerca să convingă unele state membre. "Voi încerca să găsesc poate o nouă cheie pentru a-l convinge nu doar pe domnul Orbán", a spus Tusk. "Orbán este un politician foarte pragmatic", a subliniat liderul polonez, care a fost preşedinte al Consiliului European între 2014 şi 2019 şi a ajutat la conducerea dificilului proces Brexit până la încheierea acestuia.

"Prezenţa sa în sală va fi văzută ca un lucru pozitiv, iar faptul că este atât de binecunoscut va crea sentimentul revenirii unui vechi prieten", a comentat un diplomat revenirea lui Tusk în rândul liderilor UE.

Ungaria părea în continuare, miercuri, pe un curs de coliziune cu alţi membri ai Uniunii Europene cu privire la propunerea ca Ucraina să adere la blocul comunitar, o dispută ce ar putea întârzia demersul de aderare al Kievului şi care ar urma să umbrească summitul UE de joi şi vineri.

Premierul ungar Viktor Orban şi-a reafirmat opoziţia faţă de oferirea unei aderări rapide a Ucrainei vecine la summitul din această săptămână, afirmând în faţa Parlamentului că acest lucru nu ar servi intereselor Ungariei sau ale celor 27 de membri ai UE.

În condiţiile în care ambele părţi s-au blocat, speranţele Ucrainei de a obţine asistenţa financiară şi militară atât de necesară pentru a lupta împotriva forţelor de invazie ruseşti au rămas în suspensie.

Într-un aparent reproş la adresa Ungariei, cancelarul german Olaf Scholz declarase anterior că este nevoie de mai multe decizii luate cu majoritate calificată în UE pentru a împiedica ca o singură ţară să aibă drept de veto în chestiuni precum aderarea."Parlamentele naţionale ar avea în continuare ultimul cuvânt, dar o singură ţară nu ar mai putea bloca fiecare pas", a explicat el în faţa parlamentarilor germani.

Ucraina este îngrijorată de faptul că sprijinul militar occidental ar putea să se diminueze la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Rusiei, iar preşedintele Volodimir Zelenski a vizitat Washingtonul în această săptămână pentru a încerca să facă presiuni asupra congresmenilor pentru a obţine mai mult ajutor.

Miercuri, în timpul unei vizite la Oslo, acesta a declarat că Kievul a făcut ceea ce i s-a cerut pe calea negocierilor de aderare la UE, iar Ungaria nu are niciun motiv să blocheze procesul de aderare a Ucrainei. "Din partea noastră, am fost foarte constructivi. Am făcut absolut totul, am îndeplinit recomandările Uniunii Europene", a declarat Zelenski.